Parohia Isaccea I- Sf. Gheorghe, în calitate de Beneficiar, a anunțat în noiembrie 2025 finalizarea proiectului Lucrări de intervenție în vederea restaurării și conservării lăcașului de cult Biserica Ortodoxă “Sfântul Gheorghe”, orașul Isaccea, județul Tulcea. Proiectul a avut drept scop principal restaurarea, conservarea și punerea în valoare a lăcașului de cult Biserica ortodoxă “Sfântul Gheorghe” din orașul Isaccea, un monument istoric reprezentativ al patrimoniului cultural și spiritual local, contribuind astfel la creștereea atractivității turistice și culturale a zonei. Proiectul de restaurare a fost selectat  printre proiectele finaliste la Binenala Națională de Arhitectură 2025 - Ediția XVI, la Secțiunea "7. Restaurarea monumentelor de arhitectură".

Castelul Bethlen din Arcalia se află la 15 km vest de oraşul Bistriţa şi la aproape 110 km Nord-Est de municipiul Cluj-Napoca. În 1963 Domeniul Arcalia a fost preluat de Universitatea Babeş-Bolyai. Timp de trei decenii aici a funcţionat Centrul de Cercetări Biologice şi Geologice, constituind de asemenea o bază pentru practica de vară a studenţilor. În octombrie 1998, prin ordin al Ministerului Educației Naționale, la Arcalia s-a înființat Centrul Regional al Francofoniei, sub egida Universității Babeș-Bolyai. În prezent, suprafaţa totală a proprietăţii este de 16,5 ha şi se compune dintr-un parc dendrologic şi din trei corpuri de clădiri.

Castelul se află la marginea localității Gilău, pe un deal, în mijlocul unei grădini istorice de paisprezece hectare și unde există și un castru roman. A ajuns la forma actuală prin extinderea ruinelor vechiului castel. Are o bază pătrată, cu turnuri în colțuri, care înconjoară curtea interioară. Ansamblul ocupă un loc important nu numai în arhitectură, ci și în istoria Transilvaniei. Din secolul al XIII-lea, a fost continuu în construcție și reconstrucție.

Proiectul de restaurare a fost distins cu Premiul secțiunii (ex aequo) “7. Restaurarea monumentelor de arhitectură” la Bienala Națională de Arhitectură a UAR - Ediția XVI, 2025. Palatul Banca Comerțului este un monument istoric aflat în partea centrală a municipiului Craiova - edificiu care a fost proiectat de către arhitectul și inginerul român Ion Mincu în anul 1906 și terminat în anul 1916 de către elevul său, arhitectul Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venețiene și grilaje din fier forjat. La inaugurare, Banca Comerțului a fost una dintre cele mai frumoase clădiri din Craiova și chiar din România. Aceasta impresiona atât prin aspectul său exterior, cât și prin cel interior, bogat ornamentat cu candelabre, mozaicuri și vitralii impunătoare.

Casa Filipescu-Cesianu a fost reabilitată prin proiectul “Consolidare, restaurare și conservare Casa Cesianu, prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013, Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenție 5.1 – Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”. Proiectul de restaurare a fost finalist la Anuala de Arhitectură București - ediția 2015, Secțiunea “Restaurare”. În prezent, Casa Filipescu-Cesianu adăpostește “Muzeul Vârstelor - de la copilărie la senectute” - primul proiect expozițional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România, tema sa fiind evoluția raporturilor dintre generații în ultimii 300 de ani pentru mediul urban românesc, având Bucureștiul drept studiu de caz.

Lucrările de restaurare întreprinse la conacul Bellu din Urlaţi au fost rezultatul colaborării unei echipe pluridisciplinare, atât din punctul de vedere al proiectării şi cercetării, cât şi al execuţiei lucrărilor propriu-zise de restaurare. În acest sens menționăm contribuţia arhitecţilor Daniel şi Călin Hoinărescu (1944-2022), inginerului structurist Sandor Zoltan, a istoricilor Irina şi Eugen Paveleț, precum şi a artiştilor plastici Graţiela şi Ion Stoian şi a arhitectului Matei Stoian. Proiectul de restaurare finalizat a primit Premiul I la Trienala Națională de Restaurare a UNRMI din anul 2010.

Fosta “Casa Dianu” este un monument istoric și de arhitectură datând de la sfârşitului de secol XIX şi începutul de secol XX, fiind un reper arhitectural şi stilistic semnificativ pentru arhitectura municipiului Craiova. Imobilul este una dintre puținele construcții rămase în stil neo-baroc, cu elemente renascentiste, neo-clasice și Art Nouveau care în proporție de 90% mai păstrează elemente de arhitectură și de decorațiuni interioare din timpul în care a fost edificată. Restaurată între 2019 și 2021, clădirea este azi sediul “Muzeului Cărții și Exilului Românesc”.

Istoria Grădinii Botanice din București e destul de aventuroasă și ar fi păcat s-o ignorăm. Prin strădania lui Carol Davila, părintele sistemului medical românesc, a fost întemeiată în 1860 pe un teren al mănăstirii Cotroceni. La secularizarea din 1864 mănăstirea a fost desființată, iar în 1870 s-a decis amenajarea ei ca palat al viitoarei familii regale. Reședința domnească nu mai putea găzdui o grădină publică, drept care în 1874 a fost mutată în curtea palatului Suțu, în dreptul statuii lui Mihai Viteazul. După un deceniu de tenace solicitări, Dimitrie Brândză obține de la guvern bani pentru revenirea Grădinii Botanice în Cotroceni, peste drum de fosta mănăstire. În prezent, cu cele 17,5 ha ale ei, egalează, dacă nu întrece, parcul palatului prezidențial. În 1932 Grădina Botanică trece din subordinea Universității București în cea a Primăriei. Arhitectul Octav Doicescu, directorul secției Lucrări Noi, inițiază modernizarea zonei: prin exproprieri și demolări se lărgesc și se pietruiesc străzile din jur, iar în Grădină se fac noi amenajări și se construiește un restaurant modern. La 7 iunie 1935 se oficiază o nouă inaugurare, onorată de regele Carol al II-lea.