Restaurare și consolidare Palatul Băncii Comerțului - Sediul Primăriei Craiova
Proiectul de restaurare a fost distins cu Premiul secțiunii (ex aequo) “7. Restaurarea monumentelor de arhitectură” la Bienala Națională de Arhitectură a UAR - Ediția XVI, 2025. Palatul Banca Comerțului este un monument istoric aflat în partea centrală a municipiului Craiova - edificiu care a fost proiectat de către arhitectul și inginerul român Ion Mincu în anul 1906 și terminat în anul 1916 de către elevul său, arhitectul Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venețiene și grilaje din fier forjat. La inaugurare, Banca Comerțului a fost una dintre cele mai frumoase clădiri din Craiova și chiar din România. Aceasta impresiona atât prin aspectul său exterior, cât și prin cel interior, bogat ornamentat cu candelabre, mozaicuri și vitralii impunătoare.
Palatul Banca Comerțului - azi sediul primăriei municipiului Craiova, după restaurare
Palatul Băncii Comerțului
Amplasament Str. Cuza Alexandru Ioan 7, municipiul Craiova, Județul Dolj
Autori Ion Mincu 1906 / Constantin Iotzu 1916
Stil Combinație de neogotic cu neoromânesc
Datare 1906 / 1916
Cod LMI DJ-II-m-A-07979
Istoric
Palatul Banca Comerțului este un monument istoric aflat în partea centrală a municipiului Craiova.La data de 12 decembrie 1897 (sau 1899) bancherul și omul politic craiovean Constantin Neamțu a înființat la Craiova, sub forma unei afaceri de familie, Banca Comerțului. Societatea bancară a devenit rapid una dintre cele mai importante și de succes bănci cu capital românesc din România, deschizând mai multe sucursale în multe alte orașe.
Palatul Banca Comerțului - imagine de epocă
Arhitectură
Banca Comerțului a fost proiectată de către arhitectul și inginerul român Ion Mincu în anul 1906 și terminată în anul 1916 de către elevul său, Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venețiene și grilaje din fier forjat. La inaugurare, Banca Comerțului a fost una dintre cele mai frumoase clădiri din Craiova și chiar din România. Aceasta impresiona atât prin aspectul său exterior, cât și prin cel interior, bogat ornamentat cu candelabre, mozaicuri și vitralii impunătoare.
Palatul Banca Comerțului - azi sediul primăriei municipiului Craiova, înainte de restaurare
Bienala Națională de Arhitectură Ediția XVI, 2025
Secțiunea 7. Restaurarea monumentelor de arhitectură
Premiul secțiunii (ex aequo)
Palatul Băncii Comerțului, Sediul Primăriei Craiova. Restaurare și consolidare
AUTOR(I):
Expert MCC Arh. Iulian Cămui (membru UNRMI), Nicolae Trif, Leontin Trif, Mihai Trif, Andreea Trif, Adela Trif, Ilona Nica, Bogdan Ruxanda, Vlad Mihai Ghiță
BIROUL Getrix S.A.
COLABORATORI
- expert tehnic MCC și MLPAT: Gero Balogh Szekeres
- proiectant structură: Gero Balogh Szekeres, Judith Pal, Gyozo Agoston, Albert Teglas, Mihaela Mureșan
- conservare monumente / instalații: Ioan Mareș
- proiectant instalații HVAC: Tudorica Tudor
- proiectant instalații sanitare: Daniel Măroiu
- proiectant instalații electrice: Nicușor Miertescu
- proiectant curenți slabi: Nicușor Miertescu
- constructor: RECON S.A. (membru UNRMI)
- fotografie: Adela Trif, Mircea Georgescu
LOCALIZARE România, jud. Dolj, Craiova
PARAMETRI RH: S+P+1 / Sd: 3258 m2 / Su: 2300 m2 / POT: 50 / CUT: 1.50 / Cost: 3000 €/m2
Comentariul autorului
Amplasată central, într-un context urbanistic valoros, clădirea Primăriei din Craiova este una dintre construcțiile reprezentative ale orașului. Situată pe una dintre laturile grădinii engleze, aceasta formează alături de clădirea Prefecturii Județului Dolj, realizată de Petre Antonescu, și de blocul Casa Albă, realizat de Constantin Iotzu, un ansamblu de arhitectura neo-românească definitoriu pentru identitatea locală.
Funcțiunea originală a clădirii a fost de bancă, beneficiarul fiind Banca Comerțului. Proiectul a fost realizat de Ion Mincu (1852-1912) în anul 1906 și finalizat de Constantin Iotzu (1884-1962) în anul 1916.
În momentul preluării comenzii pentru construirea sediului din Craiova, arhitectul Mincu suferea de o boală incurabilă care îl slăbise și îl îmbătrânise. Totuși, pentru realizarea proiectului face o călătorie specială la Berlin unde vizitează multe sedii de bănci. Din cauza bolii, în cadrul proiectului Mincu realizează doar schițe și corectează desenele colaboratorilor Clavel și Sarvassy. In anul 1907, banca stopează proiectul, iar Mincu moare cu convingerea că acest proiect va exista doar pe hârtie. In anul 1916, proiectul este reluat și finalizat de alt colaborator al lui Mincu, arhitectul Constantin Iotzu.
Conform datelor de arhivă, în clădire a funcționat Banca Comerțului până în anul lichidării ei, anume 1948. Clădirea băncii a fost naționalizată și a fost atribuită folosirii de către partidul comunist. Nu s-au identificat surse care să ateste exact utilizarea clădirii până în momentul în care a devenit sediul primăriei, dar se pare că aici a funcționat și Sediul Asociației Prieteniei Romano-Sovietice. Cea mai importantă funcțiune din perioada acea perioadă a fost cea de Filială a Academiei Române, sub conducerea lui Nicolaescu Plopșor. Din păcate, nu s-a putut stabili exact perioada în care a avut această destinație existând și informații neconfirmate că aici ar fi fost sediul Uniunii Tinerilor Comuniști.
Clădirea fostei Bănci a Comerțului funcționează ca sediul Primăriei Municipiului Craiova din anul 1964.
La momentul demarării proiectului de restaurare, clădirea de valoare arhitecturală excepțională, clasată ca monument de arhitectură de importanță națională (clasa "A"), se afla într-un proces vizibil de degradare. Degradările fizice și chimice, deși evolutive, nu amenințau integritatea clădirii. Adaptarea clădirii de la destinația de bancă la cea de sediul unei instituții administrative s-a materializat, strict prin adăugirea de elemente de compartimentare și inserții de finisaje precum pardoseala supraînălțată. Din fericire aceste inserții au avut un caracter reversibil. Substanța originală a clădirii a fost afectată în principal de trecerea timpului și evenimentele seismice majore dar și de lipsa intervențiilor de conservare sau de soluțiile inadecvate: fisuri înclinate la goluri, fisuri orizontale la planșeul de peste etaj, degradarea învelitorii, jgheaburilor și burlanelor și a cornișei și tencuielilor exterioare în urma infiltrațiilor de apă, tasări diferențiale minore care au dus la defecțiuni și uzuri avansate ale instalațiilor interioare, degradări și exfolieri ale tencuielilor interioare etc.
Restaurarea acestei clădiri, asupra căreia și-au pus amprenta atât Ion Mincu cât și Constantin Iotzu a urmărit în mod esențial prelungirea duratei de viață și punerea în valoare a monumentului istoric.
Dincolo de intervențiile structurale și de eliminare a tuturor cauzelor degradării, un rol important în prelungirea duratei de viață a clădirii l-a avut adaptarea cerințelor funcționale. Soluția de arhitectură se axează pe satisfacerea nevoilor actuale cu limitările impuse de respectul față de valoarea substanței originale a monumentului istoric. S-au luat măsuri minim invazive de creștere a eficienței energetice prin implementarea unui sistem termoizolant de 30 cm în planul șarpantei, prin utilizarea unei sticle cu calități superioare de transfer termic și control solar pentru partea exterioară a luminatorului central și prin modernizarea instalațiilor de încălzire, climatizare, ventilare și iluminat. Organizarea planimetrică a urmărit revenirea la compoziția originală prin eficientizarea utilizării spațiului cu ajutorul unor noi sisteme de stocare a arhivei, prin îndepărtarea compartimentărilor și finisajelor improprii, și prin utilizarea unor sisteme realizate din materiale ușoare acolo unde a fost necesară divizarea spațiilor.
Dacă majoritatea spațiilor din proiectul original cum ar fi birourile, sala de conferințe sau depozitele tezaurului au putut fi adaptate la cerințele unui sediu de primărie cu ușurință fără modificări majore, acesta nu a fost și cazul sălii consiliului local.
Sala de consiliu, necesitând cea mai mare suprafață, și-a găsit locul fix în inima clădirii – în fostul hol central al ghișeelor. Această poziționare onorifică, precum și cerințele funcționale ale acestui tip de spațiu au reprezentat o provocare. În acest context de o complexitate și bogăție ieșite din comun, inserția de elemente noi s-a făcut cu scopul unității cromatice și materiale și cu asumarea diferențelor stilistice. În timp ce cromatica inserțiilor este preluată din cea a registrului inferior al pereților parterului și esența lemnului folosit pentru elementele verticale ale noului mobilierului este aceeași cu cea a fostelor ghișee, modernitatea acestui spațiu este dată de organizarea planimetrică și prezența unor forme și materiale noi, dinafara zonei stilistice a restului clădirii. Sticla electrocromată are rolul de a separa vizual birourile de la parter de spațiul principal în timp ce elementele orizontale de sticlă verde reflectă lumina vitraliului de deasupra întregii săli.
Punerea în valoare a acestui monument de arhitectură a presupus eforturi de conservare și recondiționare a multitudinii de componente artistice precum și modalități de semnalare a importanței acestei clădirii. De la învelitoare la fațade, de la pereți la tâmplării, de la pardoseli la tavane, de la mobilier la corpuri de iluminat, de la ceasul de deasupra intrării principale la liftul original Stigler, bogăția și complexitatea decorativă a acestui obiect de arhitectură este de necontestat. Colaborarea cu specialiști în restaurarea elementelor de piatră, tencuială, metal, vitralii, pictură, stucatură și lemn a fost esențială. Recunoașterea și marcarea importanței clădirii fostei Bănci Comerciale s-a realizat prin soluția de iluminat a fațadelor și prin amplasarea unei plăci memoriale Ion Mincu pe un suport individual în apropierea intrării principale.
Imaginea actuală a clădirii care găzduiește Primăria Municipiului Craiova este fidelă proiectului Băncii Comerciale ce poartă amprenta a doi arhitecți reprezentativi stilului neo-românesc și demonstrează valoarea spațiului construit craiovean în peisajul arhitectural național.
CONEXIUNI
Bienala Națională de Arhitectură Ediția XVI, 2025
https://www.uar-bna.ro/2025/proiecte/858/
Wikipedia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Banca_Comerțului
