Rezultatele anchetei FPSC: răspunsul constructorilor la măsurile fiscale și la recesiune

Având în vedere că sectorul construcțiilor a fost cel mai afectat de măsurile fiscale și cele de restrângere a investițiilor publice din fondurile bugetare naționale, Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) a demarat în toamna anului 2025 o anchetă în rândul membrilor săi cu privire la politicile menționate.

Răspunsurile au fost în marea lor majoritate concordante: firmele de construcții, îndeosebi cele mijlocii, cu portofolii de comenzi limitate teritorial, se confruntă cu mari dificultăți, care este posibil să le conducă chiar la insolvență sau faliment.

1.1. Structura respondenților

Deși numărul societăților de construcții care au răspuns la ancheta FPSC nu este foarte mare, structura acestora este semnificativă pentru localizarea efectelor negative ale politicilor guvernamentale din anul 2025.

După cum se cunoaște, peste 90% dintre societățile de construcții sunt IMM-uri, majoritare fiind micro-întreprinderile (sub formă de PFA-uri) și întreprinderile mici. Cu toate acestea, cei mai mulți respondenți au fost de mărime mare și mijlocie, cu peste 50 salariați. Întreprinderile mari și mijlocii, împreună, au reprezentat 50,8% din totalul respondenților. O primă explicație este dată de impactul reducerii investițiilor publice, majoritatea proiectelor fiind în portofoliul acestor societăți.

A doua este dată de impactul majorării TVA îndeosebi asupra construirii de locuințe din marile orașe.

Totuși, este vorba de întreprinderi cu o cifră de afaceri redusă. Au răspuns la anchetă îndeosebi întreprinderile cu o cifră de afaceri anuală de până la 50 milioane lei, care au reprezentat 57% din totalul respondenților.

Dintre respondenți, cei specializați în construirea de clădiri (CAEN 41) au reprezentat 38%, iar cei având ca obiect de activitate consultanța și proiecte (CAEN 7071), 24,6%.

1.2. Concluziile cu privire la masurile fiscal-bugetare

În sectorul imobiliar a avut loc cea mai pronunțată majorare de TVA, respectiv de la 9% la 21%.

Prin excepție, persoana fizică poate achiziționa în perioada 1 august ‒ 31 iulie 2026 o singură locuință cu o cota redusă de TVA de 9%, dacă locuința are o suprafață utilă de maximum 120 mp și o valoare care nu depășește suma de 600.000 lei. Aceasta facilitate este valabilă dacă nu a achiziționat o altă locuință cu cotă redusă de TVA în ultimii trei ani.

Ca urmare a acestor prevederi, impactul negativ asupra constructorilor din sectorul imobiliar este atenuat. Cererea s-a modificat către astfel de locuințe, menținând construirea de locuințe la un nivel satisfăcător. De aceea, răspunsurile nu par a fi alarmante în acest moment.

Doar 12,3% dintre respondenți au apreciat că majorarea TVA a avut un impact negativ major; 40% au considerat că impactul este redus. Dacă se are în vedere că cei ce au răspuns că măsura nu i-a afectat au motivat răspunsul prin faptul că nu își desfășoară activitatea în sectorul imobiliar, se poate concluziona că majorarea TVA s-a repercutat imediat în rezultatele constructorilor iar impactul va continua să se amplifice în primul semestru din 2026.

Mai grav este impactul majorării generale a TVA, prin intermediul costurilor suplimentare. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) au apreciat acest tip de impact negativ ca fiind major.

Conform estimărilor respondenților, costurile materiale ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare s-au majorat cu mai mult de 10%: 26,2% au apreciat că majorarea a fost între 11% si 15%, iar 30,8% au declarat că aceste costuri au crescut cu mai mult de 15%.

Un motiv mai mare de îngrijorare, mai puțin vizibil în anul 2025, dar foarte posibil în anul 2026, îl reprezintă impactul indirect al măsurilor fiscal-bugetare, prin efectul asupra veniturilor populației. Reducerea veniturilor populației este considerată de către intervievați, în proporție de 70,8%, ca fiind principala cauză pentru o reducere cu peste 5% a cererii de locuințe noi.

Ca răspuns la efectele negative prezentate la acest punct, 66,2% dintre cei ce au răspuns la anchetă apreciază că vor recupera costurile suplimentare prin majorări de prețuri. De asemenea, se relevă faptul că importante vor fi și măsurile interne pentru eficiență și reducerea costurilor.

1.3. Concluziile cu privire la reducerea investițiilor publice

Măsurile care au afectat activitatea constructorilor au fost, în principal, cele din Ordonanța de urgență nr. 41 din 19 august 2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență și din fonduri publice naționale. În plus, ancheta a avut în vedere și amânările și întârzierile la plata lucrărilor executate.

Principala concluzie rezultată din anchetă este că măsurile de gestionare a investițiilor publice au afectat constructorii mult mai mult decât politicile fiscal-bugetare. Circa 65% dintre respondenți subliniază că impactul negativ a fost major, în condițiile în care 55% dintre respondenți au peste 50% din cifra de afaceri finanțată din contractele de investiții publice. Mai problematic a fost că, la momentul anchetei, constructorii nu știau care este viitorul proiectelor publice pe care le aveau în portofoliu, deși trecuseră circa trei luni de la intrarea în vigoare a OUG nr. 41/2025.

Peste 41% dintre cei care aveau astfel de proiecte nu primiseră, până la momentul răspunsului, nicio înștiințare cu privire la sistare, suspendare sau continuare. Pe de altă parte, în cazurile de înștiințare sau de nesemnare a contractelor nu s-au oferit soluții de recuperare a cheltuielilor. Practic, constructorii au fost siliți să le considere drept pierderi, ceea ce le afectează capacitatea financiară. Pentru mulți perspectiva este de a intra în insolvență, cu atât mai mult cu cât circa 28% dintre respondenți aveau neîncasate peste 50% dintre facturile emise către UAT-uri, iar circa 62% dintre acestea aveau o vechime de peste trei luni (45% aveau o vechime între trei și șase luni, iar 17%, o vechime de peste șase luni). Pentru acoperirea acestor datorii majoritatea societăților au apelat la credite, ceea ce a însemnat costuri suplimentare, dar și eliminarea posibilităților de participare la alte licitații. Concluzia este subliniata chiar de respondenți: 58,5% dintre aceștia declară că vor înregistra pierderi, chiar dacă vor fi recuperate facturile restante, iar 27,7% consideră că vor înregistra pierderi dacă nu vor fi recuperate facturile restante.

Totodată, 84,6% dintre respondenți apreciază că toate politicile publice, de la eliminarea facilităților și până la reducerea investițiilor, reprezintă un risc major de intrare în insolvență sau suspendare temporară a activității.

2. Situația constructorilor în recesiune

Recent, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a publicat mișcarea profesioniștilor activi în anul 2025, ceea ce oferă posibilitatea să se certifice răspunsurile la ancheta FPSC cu situația concretă a insolvențelor, suspendărilor și radierilor.

În anul 2025, conform ONRC, intrările în insolvență în construcții au fost cu 4,6% mai mari decât în anul 2024, dinamică superioară celei de pe ansamblul economiei (3,8%). Acestea au reprezentat 21% din totalul intrărilor în insolvență. Practic, sectorul construcțiilor a fost singurul sector cu o pondere mare a insolvențelor și cu o majorare a acestora în anul 2025.

Comparativ, în comerțul cu amănuntul, activitatea care în general se caracterizează cu cel mai mare număr de intrări în insolvență, acest număr a fost cu aproape 5% sub numărul de intrări în insolvența în anul 2024.

Mai grav este că 199 profesioniști din construcții, după ce și-au schimbat CAEN-ul, trecând la versiunea 2025, au intrat în insolvență.

Situația negativă certificată de ONRC și evidențiată în ancheta FPSC este argumentată și de majorarea cu peste 20% a dizolvărilor, față de anul 2024.

Din rezultatele anchetei derulate de FPSC în rândul constructorilor rezultă câteva concluzii la care decidenții politici ar trebui să fie atenți:

1. Dușmanul cel mai de temut al conducătorului societății comerciale și implicit al dezvoltării economice este lipsa de predictibilitate. Schimbarea legislației, mai ales a prevederilor Codului Fiscal referitoare la taxe și impozite, pe perioada derulării unui contract pune în mare dificultate contractanții.

2. Avantajele imediate obținute de autoritățile statului într-o asemenea situație au repercusiuni negative de lungă durată asupra mediului de afaceri și asupra rezultatelor așteptate de la acesta.

Sperăm ca sectorul construcțiilor să rămână totuși un real motor al economiei românești.

Autor: Adriana IFTIME ‒ Director General, Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC)
Revista Construcțiilor / 10.03.2026

UNRMI este membru al FPSC

CONEXIUNI

Revista Construcțiilor
https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2026/03/09/fpsc-raspunsul-constructorilor-la-masurile-fiscale-si-la-recesiune/

Federația Patronatelor Societăților din Construcții
https://federatiaconstructorilor.ro