Interviu: Bucureștiul văzut prin ochii Arhitectului Șef al Capitalei, Matei Damian
Viitorul Bucureștiului, văzut de Arhitectul său Șef fascinat de trecutul orașului. “Într-un oraș fragmentat, patrimoniul este singura noastră resursă neregenerabilă. Fără o viziune comună nu poți să gestionezi un oraș care este ca un organism viu, ca o cetate. Nu pot fi 7 creiere într-un organism, cum nu pot fi 7 voievozi într-o singură cetate”, spune Matei Damian, Arhitectul Șef al Bucureștiului. Un interviu de Antoaneta Dohtotariu.
D-l Matei Damian - Arhitectul Șef al Bucureștiului. Foto: Antoaneta Dohotariu.
Interviu de Antoaneta Dohotariu pentru B365.ro
Rubrică susținută de compania Construcții ERBAȘU - membru UNRMI.
Data publicării: 20 Iulie 2026
București, Capitala cu 7 orașe, deși avem un singur oraș
Matei Damian este bucureștean get beget, la a patra generație, se trage dintr-o familie de arhitecți și de ingineri constructori și acordă rar, foarte rar, interviuri.
Ne onorează faptul că Arhitectul Șef urmărește această rubrică dedicată patrimoniului de arhitectură al Bucureștiului.
Mai jos, o radiografie a Capitalei, interviu cu arh. Matei Damian, despre puterea reală pe care o are arhitectul șef (și echipa sa), în ceea ceprivește direcția și destinul orașului, despre patrimoniu, autorizări, demolări mascate în „consolidări”, dar și despre clădiri salvate.
Arh. Matei Damian promovează eliminarea abordării fragmentate a celor 6 sectoare, văzute ca orașe independente, și are o viziune urbanistică unitară la nivelul întregului București
Din anul 2023, Matei Damian ocupă funcția de Arhitect Șef al Municipiului București în cadrul Direcției Generale de Urbanism și Amenajarea Teritoriului a PMB, coordonează activitățile de urbanism și dezvoltare ale orașului și semnează certificatele de urbanism și autorizațiile de construire a căror zonă de autorizare aparține PMB, conform legii 50.
Matei Damian a fost student al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și a continuat studiile în străinătate, devenind arhitect diplomat al Universității din Karlsruhe, una din cele mai prestigioase instituții de profil din Germania.
După finalizarea studiilor și câștigării unei experiențe profesionale de 5 ani la proiecte desfășurate în Germania, Matei Damian s-a întors în București unde a lucrat ca arhitect freelancer și project manager la o varietate de proiecte care au presupus procese de refurbishment integrat pentru clădiri cu funcțiunea de birouri și centre comerciale.
A fondat în anul 2012 „Arhitecți pentru București”, un grup destinat protejării patrimoniului construit și promovării unei viziuni coerente pentru regenerarea urbană a zonelor destructurate, cu accent pe culoarul Dâmboviței. A fost implicat în perioada 2012-2020 ca cetățean și arhitect în multe acțiuni și proiecte civice a căror scop a fost protejarea valorilor naționale și a patrimoniului bucureștean.
Alături de echipa P.M.B, arh. Matei Damian a coordonat, în anul 2022, reluarea contractului de actualizare a Planului Urbanistic General.
P.U.G a fost elaborat de un consorțiu internațional condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București iar Arhitectul Șef a recepționat, în anul 2025, faza studiilor de fundamentare PUG, documente necesare pentru etapa ulterioară de elaborare a propunerilor.
Aceste documentații au fost publicate pe site-ul urbanism.pmb.ro și constituie radiografia actuală a orașului, care oferă o perspectivă multicriterială asupra problemelor majore, facilitând accesul public la informații.
B365:Domnule Matei Damian, ați proiectat în București, ați făcut școală în Germania. De ce v-ați întors?
Arh. Matei Damian: Pentru că nu am plecat din țară cu gândul să rămân în străinătate, ci doar să studiez la Facultatea de Arhitectură din Karlsruhe, să acumulez experiență de proiectare și apoi să mă întorc acasă. Am avut o bursă Erasmus în anul 1999 în Karlsruhe și o bursă DAAD, în anul 2001, la Weimar și mi-a plăcut foarte mult modul în care erau structurate modulele de proiectare, dar și seminarele de la facultate. Îmi amintesc că, în cadrul unui seminar semestrial a cărui temă o constituia arhitectura contemporană spaniolă, noi studenții am efectuat vreme de două săptămâni împreună cu profesorii un adevărat ”tur al Spaniei” cu microbuzele în toate orașele importante, pentru a învăța și descoperi proiectele publice ale arhitectului Rafael Moneo, teatre, clădiri administrative, școli, muzee, etc. (Rafael Moneo este unul din cei mai renumiți arhitecți contemporani ai Spaniei, primul arhitect spaniol care a primit prestigiosul Premiu Pritzker în 1996, n.n).
“A fost o experiență extraordinară și am învățat multe din interacțiunea directă cu operele de arhitectură”
Arh. Matei Damian: La facultatea din Karlsruhe se pune mult accentul pe faza inițială a proiectului, și anume pe analiza urbanistică a contextului în care se propune o clădire și o funcțiune nouă. Prin urmare, soluția nu era dată de un arhitect care venea cu o idee ” vedetistă” (sau la modă), dar scoasă din context, ci, jumătate din timpul alocat proiectului însemna cu precădere analiza urbanistică riguroasă a contextului și discuții pe variante preliminare de inserție. 50% din timp se realizau diferite machete, studii, variante, schițe. Așa am învățat cum să inserezi propunerea ta în contextul orașului sau a unei zone din oraș, care are specificitatea și morfologia ei.
Acest mod de lucru nu a fost încurajat, din păcate, în formarea studenților de pe băncile facultății de arhitectură de la noi, iar acest lucru se observă la tipologia și la calitatea proiectelor depuse în vederea autorizării la P.M.B, care are atribuții de autorizare pe monumente, în zonele construite protejate și în parcelările monument istoric.
Mi-a folosit foarte mult experiența dobândită acolo și, probabil, de aici și grija pe care o avem în ultimii ani ca autoritate publică pentru a aproba proiecte care respectă contextul istoric, urbanistic și valoarea memorială.
“Lucrăm cu Regulamentul pentru Zonele Construite Protejate pe masă, ne asigurăm ca proiectul care vine la autorizare să respecte cumulativ toate prevederile din regulament, dar și legile naționale”
B365:Cum aplicați studiile dvs. de urbanism în București, un oraș care a cunoscut o adevărată haiducie imobiliară în ultimii 36 de ani?
Arh. Matei Damian: Le aplicăm cu legea în mână, ca la carte, tocmai pentru că Bucureștiul a trecut prin diverse traume care presupuneau demolări arbitrare, fie datorate regimului comunist, fie dezvoltatorilor rapace, traume pe care vrem să le vindecăm. Faptul că am redus semnificativ procesele juridice pentru autorizații noi emise (față de sutele de procese care existau pentru autorizațiile emise până în anul 2020), ne indică faptul că suntem pe drumul bun. Am fost și suntem foarte atenți la ceea ce semnăm și tratăm cu multă seriozitate autorizațiile trimise pe circuitul de semnături.
Am reușit să închegăm vreme de 5 ani – cu mari eforturi instituționale datorate OUG succesive care au blocat efectiv desfășurarea concursurilor de recrutare – o echipă formată din arhitecți, urbaniști și ingineri constructori, în ideea de a ridica standardul administrației locale pe zona de urbanism.
Suntem arhitecți cu statut de funcționari publici, așa că am fost foarte atenți la prevederile Legii 50 care stipulează expres ca aparatul de specialitate al primarului pe zona de urbanism, condus de Arhitectul Șef, trebuie să conțină obligatoriu experți cu diplomă de arhitect, urbanist sau inginer constructor.
“În ultimii 5 ani, peste 25 de colegi noi au întărit echipa DGUAT, o parte dintre ei veniți prin transfer, dar majoritatea prin concursuri publice de recrutare. În același timp este adevărat că s-au pensionat în jur de 20 de funcționari publici din cadrul Direcției”
Arh. Matei Damian: Majoritatea colegilor noi au venit din dragoste și responsabilitate față de oraș, realizând că o parte a
”problemelor” în domeniul autorizării lucrărilor de construire o reprezintă și autoritatea publică locală, nu doar o ”zonă” a colegilor noștri de breaslă, care cel mai probabil nu a citit cu atenție codul deontologic al profesiei de arhitect și pentru care depunerea de documentații neconforme – sau chiar flagrant eronate – nu constituie o problemă morală sau profesională. Purtați de dragoste pentru oraș, cred că am reușit să îmbunătățim calitatea actului administrativ emis, cel puțin pe zona noastră de autorizare.
Un certificat de urbanism reprezintă începutul procedurii de autorizare. Dacă este redactat eronat, incomplet sau cu lacune mari, acesta nu poate să conducă în faza ulterioară la o autorizație conformă. Dacă proiectantul nu este informat corect în privința tuturor constrângerilor juridice, economice și tehnice, nu avem cum să obținem o documentație tehnică coerentă și bună la faza de autorizare.
“Patrimoniul este o resursă neregenerabilă, de aceea odată pierdut, rămâne pierdut pentru totdeauna”
B365:Cum vede arhitectul șef patrimoniul Bucureștiului? Știu că urmăriți rubrica pe care o semnez, un serial dedicat patrimoniului de arhitectură.
Arh. Matei Damian: Citesc cu mare plăcere rubrica dumneavoastră, precum și alte articole care pun accentul pe istoria și memoria bucureșteană. Pe lângă chestiunile macro, de dezvoltare durabilă și sustenabilă a municipiului prin documentații de urbanism bine structurate, care oferă spații verzi, dotări publice și accesibilitate la rețeaua de transport în comun, o componentă importantă a Direcției de Urbanism a PMB o reprezintă protejarea clădirilor de patrimoniu. În zona de patrimoniu ne confruntăm deseori cu lipsa de experiență a unor proiectanți, care tratează proiectele pe care le propun în zonele construite protejate ca pe oricare altele, neînțelegând că statutul de zonă protejată creează anumite servituți de intervenție asupra imobilelor din interiorul lor, conform definiției din anexa 2 la Legea 350, în privința aspectului, a modificării fațadelor, dar mai ales în privința desființării. Din fericire, în ultima vreme, începem să primim proiecte frumoase de restaurare la faza de autorizare, având certificate de urbanism emise începând cu anii 2021- 2022, proiecte de arhitectură care respectă valorile de patrimoniu identificate.
“Echipa noastră a reușit să oprească un fenomen foarte răspândit până în anul 2020, și anume demolările arbitrare în zonele construite protejate mascate în proiecte de consolidare false”
Arh. Matei Damian: Este o bucurie să constați, atunci când te plimbi pe stradă, zeci de clădiri care trebuiau să nu mai fie și pe care tu, cu echipa ta, ai reușit să le salvezi de la desființare, convingând beneficiarul și arhitecții să schimbe soluția tehnică. Aceasta este o mare împlinire sufletească pe care o avem. Cel puțin în ultimii 5 ani, avem zeci de clădiri salvate de la demolare mascată. Amintesc, printre altele, Blocul Banloc de pe Calea Victoriei 218, opera marelui arhitect Octav Doicescu, care la depunerea inițială de autorizare, conform planșelor tehnice, era propus a fi de fapt desființat și ” reconstruit”, deși a beneficiat de certificat de urbanism în vederea consolidării, nu a desființării. Vorbim de imobilul situat pe bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 33, care inițial trebuia desființat, unde am convins beneficiarul nou să consolideze și să restaureze, vorbim de zeci de certificate de urbanism emise negativ pe cereri directe de desființare pentru imobile din zone protejate unde desființarea era încadrată la ”agresiuni” iar gradul de protecție era ” maxim”.
“Blocul Banloc era propus, de fapt, pentru desființare”. Foto credit: Alex Iacob, Reptilianul, reptilianul.ro.
“Bucureștiul interbelic m-a fascinat întotdeauna și este o bucurie să mă plimb
pe străzile pe care se plimbau și bunicii mei”
B365: V-ați născut într-o familie de arhitecți și de constructori, sunteți bucureștean de mai multe generații. Ce poveste are familia dumneavoastră?
Arh. Matei Damian: Cred că familia îți lasă cea mai importantă amprentă asupra caracterului și formării tale ca om. Am avut șansa să mă nasc într-o familie de proiectanți, mama-arhitect, tatăl-inginer constructor, iar unchiul tatălui meu a fost tot arhitect, Daniel Georgescu.
Unchiul tatălui meu, arhitectul Daniel Georgescu, a supraviețuit luptelor de pe frontul de est și de pe frontul de vest, a trecut Prutul și a ajuns până la Stalingrad, a scăpat ca prin urechile acului din încercuirea de la Stalingrad, este o poveste fabuloasă, apoi a ajuns până în Munții Tatra și s-a întors teafăr acasă. Unchiul a avut un înger păzitor. La 92 de ani, era pregătit să mai treacă odată Prutul… Păstrăm poze fantastice în arhiva familiei, imagini cu bunicii pe Calea Victoriei și, efectiv, te îndrăgostești de București uitându-te la fotografii. Vezi oameni eleganți, bine îmbrăcați, cu atitudine, care flanau și se bucurau de o plimbare pe Calea Victoriei.
Sus, de la stânga la dreapta, în spatele miresei, bunicii arhitectului șef (din partea tatălui): Nicolae Damian, industriaș și soția sa, Augusta Hermine Wagner, săsoaică. Al doilea din dreapta, arhitectul Daniel Georgescu, unchiul tatălui arhitectului șef. Sursa: Arhiva personală a familiei Damian.
Bunicul și bunica arhitectului Matei Damian, părinții mamei sale, pe Calea Victoriei, anii ’30. Bunicul arhitectului a fost funcționar public în Ministerul Finanțelor, denumit „Incoruptibilul”. Foto credit: Arhiva Familei Damian.
Mama arhitectului Matei Damian, elevă la Școala Floreasca, oferind flori Reginei Mamă Elena. Școala se afla sub patronajul Reginei. Foto credit: Arhiva Familiei Damian.
“S-a pierdut definitiv moara lui Assan, cu toată frumusețea instalațiilor sale industriale,
care erau încă funcționale în anul 1994”
B365: Aveați 16 ani când ați descoperit moara lui Assan, tatăl dvs. v-a dus acolo. Ce vă amintiți? Monumentul nu mai există azi.
Arh. Matei Damian: Am trăit atunci în 1994 un impact foarte puternic când am intrat în complexul Assan, vedeam încă funcționale mecanisme și instalații istorice, puse în funcțiune la începutul secolului 20. Am retrăit acea senzație în momentul în care am ajuns să lucrez în Germania, într-un birou de arhitectură care avea sediul chiar într-o fostă berărie, transformată în office. Erau păstrate toate utilajele, vechile instrumente, cazane și instalații din messing în care se fabrica odată berea. Am avut o mare plăcere să lucrez în acele spații cu patină, cu amprenta timpului.
În anul 2010, când m-am întors acasă, și am aflat că tot ce văzusem la moara lui Assan în anul 1994 fusese demolat, vandalizat și furat, efectiv am avut o durere în suflet, a fost un șoc. Mi-am spus: Nu se poate!
“Alții își păstrează patrimoniul, munca unor generații întregi, și noi îl distrugem. S-a ajuns la o delăsare și o lipsă de implicare pe toate palierele de control și prevenție ale unei societăți, toate structurile statului dând greș, de la administrația locală sau ISC, la poliție și justiție”
Arh. Matei Damian: Deseori, în cadrul acțiunii de verificare a actelor și a corelării informațiilor, ne parvin de la Direcția Juridică hotărâri judecătorești și, deseori, rămânem efectiv ultragiați când citim negru pe alb că se propune neînceperea urmăririi penale, chiar pentru acțiuni care au presupus demolări de monumente, neconsiderându-se ”pericol social”. De curând, am citit o rezoluție pentru ansamblul ștrandul Tineretului, proiectat de arhitectul Marcel Iancu în 1929. Au fost lăsate incinta și echipamentele în paragină, tot ansamblul arată deplorabil, au fost demolate vestiarele fără autorizație, și acum, după alți 5 ani de la degradare, citești că s-a dat neînceperea urmăririi penale (NUP)… Din păcate, resimțim lipsa specialiștilor de patrimoniu în structurile statului, mă refer la instanțe, la poliție. Structurile nu au specialiști încadrați care să identifice corect când trebuie să dai începerea urmăririi penale și când nu. Pe scurt, se tratează montarea unei prize interioare într-un monument istoric la fel ca demolarea unui întreg monument istoric…și în 99% din cazuri, ambele acțiuni primesc NUP.
“Noi, cei din administrație, suntem priviți uneori de cetățeni drept niște simpli semnagii de complezență
B365: Vă puneți semnătura pe cererile de autorizare, răspundeți în mod direct de felul în care arată și va arăta orașul.
Arh. Matei Damian: În zona noastră de autorizare, care însumează aproximativ 8% din teritoriul administrativ al municipiului București, un procent care poate fi considerat infim, ne străduim ca documentațiile și autorizațiile trimise pe circuitul administrativ în vederea semnării de către primarul general, să fie absolut ”imbatabile”, tehnic și juridic, pentru a rezista oricărui eventual proces în instanță, deoarece mai apar procese de la vecini nemulțumiți, chiar atunci când documentația vizată spre neschimbare respectă cumulativ toate prevederile legale.
Din nefericire, această obligație legală a noastră ca funcționari publici, această datorie a noastră, nu este privită încă de anumiți beneficiari și arhitecți ca un garant al realizării fără probleme a investiției propuse, ci mai degrabă ca o piedică administrativă. Lumea încă are senzația că vorbim de o ”simplă semnătură”, când de fapt vorbim de girul autorității publice locale pentru întreaga documentație care stă la baza autorizării. Autorizarea trebuie să fie conformă, să conțină toate avizele, să aibă toate chestiunile juridice și de proprietate clarificate și rezolvate, să respecte normative și regulamentul în vigoare, precum și toată legislația incidentă. Odată emisă o autorizație, aceasta nu mai poate fi ”revocată” de către autoritatea publică și produce efecte juridice, creând drepturi beneficiarului.
Orice eventual proces ulterior durează în instanță ani și ani de zile până la o decizie definitivă și irevocabilă, iar în acest timp construcția – în ipoteza în care nu respectă regulamentul – poate fi ridicată și uneori chiar finalizată, beneficiind de un act prezumat ca fiind legal.
“În trecut au fost sute de autorizații neconforme emise, care au produs, pe lângă distrugerea patrimoniului și un haos juridic și instituțional major, atât pentru administrație și instanțele judecătorești cât și pentru beneficiari, care s-au văzut în numeroase cazuri cu investițiile oprite și autorizațiile suspendate sau anulate de către instanțele judecătorești”
Arh. Matei Damian: Considerăm că este în interesul public și în general al tuturor cetățenilor, să avem certificate și autorizații emise corect și conform, tocmai pentru a preîntâmpina viitoarele litigii și procese. Prin urmare este în primul rând obligația noastră legală ca funcționari publici, dar este și în avantajul beneficiarului care va realiza investiția și a arhitectului care va finaliza proiectul și va încasa onorariul de proiectare complet, la toate fazele.
Mesajul nostru pentru beneficiari și proiectanți este unul simplu: Nu suntem semnatari de complezență, ne uităm cu atenție pe dosarele depuse, verificăm îndeplinirea tuturor prevederilor legale, conform atribuțiilor noastre.
B365: Există bani pentru lucrări de restaurare/consolidare?
Arh. Matei Damian: Avem un program național de finanțare din bugetul autorității centrale pentru clădirile aflate în risc seismic. Legea s-a actualizat în anul 2022 și permite accesul la programul de finanțare fără acordul obligatoriu al tuturor coproprietarilor, ceea ce a încurajat demararea procedurilor tehnice prin grija AMCCRS, mai ales în privința locuințelor colective din zona centrală aflate în risc seismic. Mare parte din finanțare este asigurată de guvernul României, o cotă parte este asigurată de PMB, și o mică parte revine asociațiilor de proprietari. Prin intermediul acestui program, în ultimii 4 ani, s-au lansat zeci de proiecte care sunt acum în diferite faze de proiectare și expertizare, unele având deja autorizația de construire emisă iar altele având deja șantierul început.
“În curând, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, vor începe foarte multe proiecte de consolidare în București”
Arh. Matei Damian: Statul ajută proprietarii clădirilor cu risc seismic, ceea ce este un lucru bun. Fiind în zone protejate, consolidările se vor face în interiorul imobilelor, nu vor fi consolidate prin măsuri exterioare, ceea ce presupune că oamenii trebuie să se mute în alte locuințe. Este un proces foarte complicat, care presupune un efort instituțional, organizațional și financiar considerabil.
“Finanțarea PMB nu este atât de mare încât să avem forța financiară de a expropria orice proprietar care nu-și îngrijește clădirea”
B365: Cu toate acestea, rămân multe clădiri de patrimoniu abandonate, aflate azi în diferite stadii de degradare.
Arh. Matei Damian: Chestiunea este eminamente juridică, doar proprietarul clădirii având calitatea de a solicita restaurarea, consolidarea, etc. Dacă situația juridică este neclară, dacă sunt litigii, procese sau dacă, efectiv, proprietarii nu au bani, sau sunt mai mulți, sau nu sunt cunoscuți, noi ca autoritate publică nu avem instrumentele legale să intervenim pe proprietatea privată. Responsabilitatea, conform legii, îi revine proprietarului.
B365: Vă simțiți neputincioși?
Arh. Matei Damian: Evident că uneori ne simțim neputincioși, pentru că nu avem instrumente operaționale iar angrenajul intern și interinstituțional este unul foarte greoi. Nu poți demara proiecte publice din fonduri publice pe o situație juridică neclară, aceasta este esența răspunsului.
Nu poți interveni ca autoritate publică pe o altă proprietate decât pe proprietatea publică și nu poți intra inconștient în litigii, de aceea, este important ca atunci când se pornesc proiecte publice, situația juridică a unui imobil să fie rezolvată.
B365: În Germania, țara în care ați studiat, cum este protejat patrimoniul?
Arh. Matei Damian: Cel puțin fosta Germania Federală nu a avut comunism. Ei nu au avut naționalizări forțate ale proprietății private, nu au avut distrugerea elitelor culturale, intelectuale și academice, proprietari evacuați și aruncați în Câmpia Bărăganului, trimiși în închisoare sau în Siberia. Ei au funcționat după o legislație care respectă proprietatea privată, care instituie drepturile dar și obligațiile proprietarilor, iar în privința patrimoniului construit, putem remarca că există și o finanțare mai bună pentru restaurarea clădirilor, dar bazată pe o tradiție instituțională veche de zeci de ani. Prin urmare, istoric vorbind, este mai simplu să facă tot felul de operațiuni urbane deoarece nu au avut un regim care a întors pe dos toată organizarea unei țări în privința proprietății. După reunificarea din 1990 au fost instituite programe ample de restaurare a zonelor istorice ale orașelor și a monumentelor istorice din cadrul fostei republici comuniste. La noi, după căderea comunismului, situațiile juridice incerte și litigioase au făcut foarte grea demararea operațiunilor ample de restaurare. Se vor lămuri cu timpul, dar din nefericire va mai trece o perioadă până să se clarifice și până să existe finanțare potrivită.
“Grija fața de patrimoniu ar trebui să înceapă prin respectarea Cartei de la Veneția și a Cartei de la Toledo, pe care România le-a semnat”
Atunci când unii colegi ne reproșează că suntem prea intransigenți cu protejarea patrimoniului și a monumentelor, îi invit să citească ce anume și-a asumat România ca stat prin acele semnături.
“În fapt avem de-a face cu 7 ”orașe” cvasi independente ca decizie politică și administrativă, deși noi avem un singur oraș”
B365: Cum se împart atribuțiile între PMB și primăriile de sector?
Arh. Matei Damian: Administrarea efectivă a Bucureștiului este foarte complicată. Avem o problemă de guvernanță și de finanțare. Problema de guvernanță trebuie rezolvată, să știm cum se împart atribuțiile între PMB și primăriile de sector. Dacă nu reușim să stabilim o ierarhie și o logică în aceste atribuții, nu o să înaintăm, fiind 6 primării de sector și o primărie generală, a căror atribuții se suprapun de cele multe ori. La referendum, cetățenii au intuit foarte bine direcția în care trebuie să meargă Bucureștiul, mai ales pentru proiectele mari și de viziune urbanistică. Fără o viziune comună nu poți să gestionezi un oraș care este ca un organism viu, ca o cetate. Nu pot fi 7 creiere într-un organism după cum nu pot fi 7 voievozi într-o singură cetate. Trebuie să ne hotărâm, avem nevoie de o ierarhie instituțională pentru dezvoltarea urbană coerentă iar acum aceasta nu există. Asta nu înseamnă că ar trebui desființate sectoarele, ci poate fi creată o anumită ierarhie și delimitate clară a zonelor de competență. Nu putem să avem 6 săli polivalente, pentru că fiecare primar își dorește una în sector, vă dau un exemplu banal. Chestiunile mari, care țin de dezvoltarea orașului, de cum se va putea permite construirea în zonele neconsolidate sau în rezervele de teren nesistematizat, dar care sunt în intravilanul municipiului, acestea trebuie coordonate la nivelul PMB.
“Nu cred că putem merge în anul 2026 după modelul de funcționare instituit în anul 1968, acum aproape 60 de ani, de către partidul comunist, într-un cu totul alt context politic, economic și instituțional. Aici trebuie voință politică și administrativă, fiind o chestiune vitală pentru oraș”
B365: Aveți instrumente operaționale pentru dezvoltarea orașului?
Arh. Matei Damian: Ne lipsesc instrumente operaționale pe care Municipiul București le avea înainte. De exemplu, nu avem un Centru de Proiectare Urbană (CPU), sau , dacă doriți, un Centru de Urbanism București (CUB), instrument pe care Arhitectul Șef al MB îl avea până prin anii 2000. Era o structură compusă din mulți specialiști (arhitecți, urbaniști, ingineri constructori, peisagiști) care ajutau Bucureștiul pentru proiectele publice și stabileau noile direcții de dezvoltare. Erau experți care făceau studii, propuneri, regulamente, ba chiar elaborau anumite proiecte pentru proprietățile Municipiului București. Acest instrument nu mai există de peste 20 de ani și, astfel, noi am ajuns să fim o autoritate reactivă, nu proactivă, pentru că nu mai avem capacitatea de a proiecta pentru Municipiul București. Acest instrument există în diferite forme în aproape toate capitalele europene. Ele asigură actualizarea PUG ale orașelor, creionarea și gestionarea proiectelor publice mari, inițierea concursurilor publice, elaborarea unor studii pentru reconversie și refuncționalizare a unor foste zone industriale ș.a.m.d. Am făcut solicitări către toți factorii politici să reînființăm Centrul de Proiectare Urbană, să atragem specialiști din toate domeniile, care să fundamenteze și să elaboreze proiectele de care Bucureștiul are nevoie. PUG-ul Bucureștiului, mereu în așteptare
B365: În ce fază a ajuns elaborarea P.U.G?
Arh. Matei Damian: Suntem în contract din anul 2013, dar s-a gripat câțiva ani mai târziu. Contractul a fost ”lăsat în sertar” mai mulți ani pe vremea fostelor administrații, fiind reluat în anul 2023, în vremea primarului Nicușor Dan. Au fost predate de atunci și au fost recepționate toate studiile de fundamentare, inclusiv studiul de sinteză, ceea ce este un lucru foarte benefic pentru București și pentru specialiști, toate studiile fiind făcute publice pe site-ul PMB, urbanism.pmb.ro. Anul trecut, consorțiul desemnat să elaboreze PUG (condus de UAIUM), a depus la PMB prima variantă a propunerii de reglementare. În urma verificării celor 3 depuneri succesive, consorțiul a primit de la comisia de recepție stabilită prin dispoziție de primar general mai multe solicitări de completare a documentației, conform contractului, ultima fiind din august 2025. Ulterior, în toamnă, un membru al consorțiului a intrat în faliment, ceea ce trebuie gestionat la nivel contractual și juridic. Cam aici suntem. Urmează să fie lămurite instituțional de către specialiști anumite chestiuni tehnice și juridice.
“La atribuțiile pe care le are în fișa postului, Arhitectul Șef ar trebui să fie o combinație între Superman, Batman și Captain America…”
B365: Ce atribuții are Arhitectul Șef al Bucureștiului? Ce putere are, efectiv? Ca să înțeleagă toată lumea.
Arh. Matei Damian: Sunt 20 de puncte majore în fișa postului, pentru îndeplinirea cărora ar trebui să am toți tehnicienii buni din București în subordine, o Direcție triplată ca număr de funcționari, un centru de proiectare operațional, relații funcționale cu toate celelalte administrații locale, cu ministerele centrale, ș.a.m.d.
În realitate, atribuțiile arhitectului-șef prevăzute de lege nu sunt transpuse și în cadrul administrativ și operațional actual.
În acest context, trebuie să tragem un puternic semnal de alarmă: peste jumătate din municipiile României nu au un arhitect șef încadrat pe post iar atunci când totuși au un arhitect șef angajat, aparatul de specialitate nu este constituit conform legii 50 din specialiști cu diplomă de arhitecți, urbaniști sau ingineri constructori.
Vă dați seama că subiectul amenajării teritoriului, a PUG-urilor municipale, dar și a a calității arhitecturale sunt lăsate descoperite din pricina faptului că statul, prin politizarea excesivă, nu a creat mecanismele legale necesare pentru a încuraja arhitecții privați să intre și să-și asume funcții în administrația publică locală, oferind atât salarii decente pentru responsabilitatea uriașă pe care o au, cât și organizare funcțională a aparatelor de specialitate.
Primarul General, Secretarul General și Arhitectul Șef sunt cei care semnează certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, conform legii. Însă statul nu creează și mecanisme pentru arhitectul șef, nu-i oferă și cadrul corect prin care poate
să-și îndeplinească rolul major prevăzut de legile în vigoare. Vă dau cel mai recent exemplu. Prin OUG succesive, începând cu anul 2022, guvernul a blocat efectiv desfășurarea în condiții normale a concursurilor de recrutare, mai mult, prin alte OUG succesive s-au operat și reduceri de personal aplicate arbitrar doar cu tabela Excel, fără studiu de impact, fără să se gândească cineva că nu poți ”reduce” direcții de urbanism care și așa se află la limita de jos a funcționarii.
Gradul de încărcare cu solicitări este în cazul DGUAT mult peste capacitatea noastră de operare.
“Pe parcursul fiecărui an, Serviciul de Autorizare primește aproximativ 10.000 de solicitări, iar un singur șef de serviciu cu 10-12 oameni trebuie să gestioneze acest număr imens de documentații și adrese”
Arh. Matei Damian: Este imposibil și fizic și tehnic să ținem termenele prevăzute de lege în aceste condiții de lucru. Ultima OUG care a produs un puternic efect asupra direcțiilor de urbanism din țară a fost OUG 31/2025, care obligă funcționarii publici să trateze cu prioritate toate proiectele publice sau realizate din fonduri publice. Vorbim de proiectele desfășurate de ministere, primăriile de sector, PMB, Administrația Străzilor, ALPAB, AMCCRS, etc…
Obligația legală nou instituită a fost respectată, dar a presupus evident întârzierea prelucrării proiectelor depuse de beneficiari privați. Aceste acte normative succesive, coroborate cu deficiența de personal, au condus la întârzieri majore în emiterea certificatelor și a autorizărilor, situație pentru care ne cerem scuze beneficiarilor.
În opinia noastră Statul / Guvernul / Ministerul de resort ar trebuie să regândească modul în care tratează arhitecții șefi și structurile de specialitate în domeniul urbanismului și a amenajării teritoriului, dacă dorește perfomanță în administrație și accesarea cu succes a fondurilor europene, care se realizează prin proiecte depuse în vederea autorizării la autoritățile publice locale.
Dacă se impune viteză în accesarea fondurilor PNRR trebuie ca autoritatea căreia îi ceri acest efort să aibă și capacitate administrativă. Dacă însă se ” sabotează” (poate e un termen dur, dar noi în administrația locală asta am resimțit) prin OUG succesive chiar capacitatea administrativă a celei mai importante structuri din administrație, anume direcțiile de urbanism conduse de arhitectul șef, lucrurile nu pot funcționa bine.
Degeaba se supără politicienii că se pierd fonduri, acestea se pierd pentru că au fost blocate concursurile de recrutare, pentru că nu au fost încurajați proiectanții maturi să intre în administrația locală, în structurile tehnice ale municipiilor și consiliilor județene.
B365: Sunteți într-o funcție sub presiune uriașă?
Arh. Matei Damian: E o funcție sub presiune, care se desfășoară din nefericire într-un cadru nefuncțional. Important este însă să menținem direcția corectă și legală, fără să cedăm amenințărilor și provocărilor. Așteptăm însă și avem încredere, am văzut arhitecți care au înțeles mesajul pe care l-a dat PMB și au venit cu proiecte foarte frumoase de restaurare. Suntem convinși că se va schimba abordarea atât la proiectanți cât și la beneficiari, pentru că de foarte multe ori chiar arhitecții ne-au spus că anumiți beneficiari le-au solicitat să execute proiectul tehnic conform cerințelor lor, chiar dacă nu se înscrie în regulament, în caz contrar ar găsi imediat un alt arhitect care să preia proiectul. Asta ține și de deontologie profesională și de curajul de a nu face anumite lucruri care încalcă statutul de arhitect.
“Dacă stăm să comparăm, observăm un paradox, anume că sistematizarea socialistă, raportată la spațiile verzi, transportul public și dotările pe care le avea, este cu mult peste unele din ”cartierele” noi”
B365: Ce vă doriți pentru București?
Arh. Matei Damian: Să-și conserve autenticitatea dată tocmai de această arhitectură foarte variată și frumoasă. Pentru viitor ne dorim un oraș foarte viu, care să-și păstreze calitățile urbanistice. Cei mai mulți din prietenii mei străini sunt fascinați nu numai de viața culturală bogată, de ospitalitatea și bucuria de viață a bucureștenilor autentici, de tumultul orașului, ci mai ales de clădirile foarte frumoase și de cartierele istorice care au un farmec aparte. Este adevărat că multe necesită restaurare, dar ei văd potențialul Bucureștiului și asta mă bucură foarte mult. Prin urmare ne dorim conservarea a cât mai multor imobile de patrimoniu, iar pe chestiunile strategice o clarificare a atribuțiilor de guvernanță între PMB și sectoare, astfel încât să avem predictibilitate, o dezvoltare urbanistică coerentă, să nu se mai apară cartiere dormitor fără niciun spațiu verde, mult mai nocive ca organizare și dispunere decât majoritatea cartierelor din perioada socialistă.
“Cel puțin în perioada comunistă se respecta cât de cât procentul de spațiu verde, anumite condiționări legate de dotările publice, care acum lipsesc cu desăvârșire din noile pseudo-dezvoltări”
Arh. Matei Damian: O idee banală, dar cu efect pozitiv major ce ar trebui rapid implementată: pentru îmbunătățirea climatului, ar trebui să reluăm toate plantațiile de aliniament pe majoritatea arterelor precum și să găsim mijloacele de a obliga dezvoltatorii să respecte cu adevărat articolul 10 din Legea 24, care prevede un minim de 20 de metri de spațiu verde pe fiecare cap de locuitor nou propus în zone care nu erau destinate înainte locuirii.
Odată cu aprobarea noii comisii tehnice de amenajarea teritoriului și urbanism în aprilie, încurajăm dezvoltatorii privați să vină la discuții preliminare cu Serviciul Urbanism, să depună proiecte în vederea parcurgerii traseului legal pentru documentația de urbanism.
Au fost deja zeci de discuții preliminarii cu diverși dezvoltatori și suntem încrezători că au înțeles mesajul nostru.
“Așteptăm și proiecte de anvergură, susținem dezvoltarea Bucureștiului, nu rămânem într-o zonă ” pășunistă” (cum zic unii critici), doar de protejare a patrimoniului, vedem și perspectiva reală a orașului”
Arh. Matei Damian: Este foarte important că s-a creat premisa unei dezvoltări durabile, acum că avem studii de fundamentare recepționate pentru PUG, studii care dau un diagnostic, trebuie doar ca specialiștii să se uite la aceste analize și să folosească concluziile din aceste studii pentru dezvoltarea proiectelor noi. Ne dorim un oraș european care își respectă istoria, dar care privește spre viitor și își dorește proiecte integrate, frumoase, cu mult spațiu verde, cu dotări publice, cu conectare la rețeaua de transport public.
Un oraș în care să-ți facă plăcere să trăiești.
Bucureștiul văzut prin ochii Arhitectului Șef al Capitalei. Sursa foto colaj: Dreamstime, B365.ro
