FPSC: Declinul producției naționale de materiale de construcții

Written By Toate articolele din secțiune

În ultimii ani, construcțiile au reprezentat principalul motor al creșterii economice, cu o majorare importantă a contribuției lor la sporul de produs intern brut. Cu toate acestea, sectorul nu a avut un rol multiplicator în economie, îndeosebi în ceea ce privește producția de materiale de construcții, producție aflată într-un declin pronunțat.

Pe parcursul ultimilor trei ani toate activitățile industriale ce aprovizionează construcțiile au avut o producție tot mai redusă, pe fondul majorării lucrărilor de construcții cu circa 23% (anul 2024 față de anul 2021). Decalajul evolutiv are multiple cauze, precum criza energetică, calitatea superioară (în unele cazuri) a importurilor, dar și preocuparea constructorilor pentru maximizarea profiturilor.
Conform ultimelor date publicate de INS cu privire la structura aprovizionărilor firmelor de construcții (consumul intermediar), circa 70% din consumul de materii prime și materiale îl reprezintă intrările din patru sectoare, respectiv: industria chimică, industria metalurgică, industria de produse minerale nemetalice (precum cele din ceramică) și industria produselor din cauciuc și mase plastice. Toate aceste sectoare au fost în declin, reducerile de producție variind de la 8,2% (în anul 2024 față de anul 2021) în cazul producției de materiale din cauciuc și mase plastice până la 36,2% în cazul industriei chimice.

(Vezi Tabel nr. 1: Evoluția producției materialelor de construcții)  

Corelația dintre productie și cerere în acest domeniu oferă câteva trăsături specifice, care se constituie ca argument pentru politici publice de sprijin urgente și eficiente:

- piața internă de materiale de construcții, de aproape 250 mld. lei, este acoperită în proporție de circa 70% din import

- dacă ne referim la cererea agregată (consum intern și export), contribuțiile sunt egale: jumătate din producție și jumătate din import

- totuși, industriile furnizoare de materiale de construcții sunt competitive, dacă avem în vedere că peste 50% din producție se exportă; s-ar putea concluziona că una dintre explicații ar fi și neconcordanța sortimentală între ofertă și cerere

- cel mai mare deficit între producție și cerere se regăsește la industria chimică (cu o scădere a producției de 36,2% în trei ani), unde importul este de 2,5 ori peste producție

- producția internă nu acoperă în întregime nici cererea la care importul este necompetitiv ca preț; ca urmare, circa 10-11% din necesarul de materiale de construcții este acoperit anual prin producția proprie a constructorilor (inclusiv cea pentru construcțiile în regie proprie).

Perspectivele sunt încurajatoare dacă avem în vedere o apropiere a evoluțiilor dintre exporturile și importurile de produse din sectoarele industriale menționate.
În anul 2024, dinamica importurilor de materiale de construcții (în sens larg, conform structurii prezentate la inceputul articolului) nu a fost mult diferită de evoluția importurilor totale și nici de cea a exporturilor.

(Vezi Tabel nr. 2: Exportul și importul de bunuri din principalele industrii de materiale de construcții în anul 2024)

Cea mai diversă și complexă cerere sortimentală vine din partea sectorului imobiliar. În acest caz vorbim de o contribuție mai mare din partea chimiei și a industriei metalurgice.
Structural, decalajul evolutiv dintre producția și cererea de materiale de construcții pare și mai pronuntat în sectorul imobiliar, ceea ce constituie încă un argument pentru rolul redus al construcțiilor în cresterea producției interne, dar și pentru necesitatea sprijinului guvernamental pentru producția de materiale de construcții.
În acest context, este de subliniat că lucrările în antrepriză (efectuate de societățile comerciale) din sectorul imobiliar reprezintă circa 52% din totalul lucrărilor în antrepriza.
În anii în care sectorul imobiliar este în expansiune, ponderea acestuia în totalul lucrărilor în antrepriză depășește și 70%. Prin urmare, se poate concluziona că sectorul imobiliar determină structura cererii interne de materiale de construcții și a aprovizionării din import.

(Vezi Tabel nr. 3: Evoluția lucrărilor de construcții pe tipuri de construcții)

După cum se poate observa din evoluția lucrărilor de construcții, criza din anul 2024 din sectorul imobiliar nu s-a oglindit în evoluția importurilor, care s-au majorat. Totuși, corelând datele publicate de INS, reiese că în anul 2024, pe lângă criza din sectorul imobiliar, scăderea producției de materiale de construcții (metalurgie, îndeosebi) a fost și o consecință a reducerii cererii externe. Cu atât mai mult, politicile publice de sprijinire a industriilor implicate în activitatea de construcții trebuie aplicate cât mai urgent. Urgența vine și din rolul major și decisiv al construcțiilor în utilizarea fondurilor europene și din PNRR.

Autor: Adriana Iftime - Director General Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC)
Articol preluat din Revista Construcțiilor / Anul XX / Nr. 225 / Iunie 2025

Toate articolele din secțiune
Next

THEDA MAR - MARMOSIM: "Fiecare proiect realizat devine o poveste de succes"