Dl. Ing. Marian Rădoi a participat la Conferința „Chișinău 2040 – direcții strategice, provocări și oportunități în contextul elaborării Planului Urbanistic General”
Pe 26 martie 2026, Facultatea Urbanism și Arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei a devenit centrul unui dialog profesional amplu dedicat viitorului capitalei. Conferința științifico-practică „Chișinău 2040 – direcții strategice, provocări și oportunități în contextul elaborării Planului Urbanistic General” a reușit să transforme un proces perceput adesea ca fiind strict administrativ într-o expunere academică și socială de anvergură, demonstrând că viitorul orașului depinde de o fundamentare științifică riguroasă, de utilizarea datelor și de un dialog autentic între toți actorii implicați.
Importanța evenimentului rezidă în capacitatea sa de a reuni actori-cheie într-un moment critic pentru dezvoltarea Chișinăului. Conferința a fost organizată de consorțiul responsabil de elaborarea Planului Urbanistic General al oraşului Chișinău, format din SC ARHICON SRL (București), Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea Tehnică a Moldovei și Institutul Municipal de Proiectări „Chișinăuproiect”, în parteneriat cu beneficiarul proiectului – Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei municipiului Chișinău.Evenimentul a oferit platforma necesară pentru prezentarea rezultatelor studiilor de fundamentare care vor sta la baza viitorului Plan Urbanistic General, dar și pentru integrarea unor perspective profesionale diverse, prin intervențiile specialiștilor care au împărtășit experiențe, viziuni și au evidențiat aspecte esențiale ce trebuie luate în considerare în procesul de elaborare a documentației de urbanism.
Întrebarea „De ce un PUG nu este doar un document tehnic?” a ghidat reflecțiile conferinței, subliniind faptul că urbanismul contemporan trebuie să răspundă presiunilor demografice, economice și de mediu printr-o abordare interdisciplinară, bazată pe date geospațiale, analize de mobilitate și infrastructură.
Deschiderea conferinței a fost marcată de intervențiile unor reprezentanți de nivel înalt ai mediului academic și ai administrației publice, care au evidențiat importanța strategică a elaborării Planului Urbanistic General pentru dezvoltarea sustenabilă și coerentă a oraşului Chișinău.
Mesaje de bun venit au fost adresate de prof. univ., dr. hab. Viorel Bostan - Rectorul Universității Tehnice a Moldovei, prof. dr. arh. Marian Moiceanu - Rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, Ilie Ceban - viceprimarul municipiului Chișinău și Svetlana Dogotaru, arhitect-șef al municipiului Chișinău. Prin aceste intervenții a fost reafirmat angajamentul instituțional pentru un proces participativ, transparent și fundamentat profesional, capabil să genereze direcții clare de dezvoltare urbană și să răspundă provocărilor actuale și viitoare ale orașului.
Pe parcursul conferinței, intervențiile au reflectat complexitatea procesului de planificare urbană și caracterul interdisciplinar al acestuia, evidențiind interdependența dintre domenii precum urbanismul, economia, sociologia, infrastructura și tehnologiile digitale.
Printre participanți s-au numărat cadre didactice și cercetători ai Universității Tehnice a Moldovei, care au avut contribuții relevante, precum conf. univ., dr. șt. ing., arh. Olga Harea - decana Facultății Urbanism și Arhitectură, conf. univ., dr. șt. teh. Eugeniu Braguța, conf. univ., dr. șt. teh. Nistor Grozavu, conf. univ., dr. ing. Livia Nistor-Lopatenco - decana Facultății Construcții, Geodezie și Cadastru, și conf. univ., dr. șt. geonomice Rodica Sîrbu.
Alături de aceștia, au intervenit specialiști din domenii conexe, contribuind la o abordare integrată a dezvoltării urbane: Vitalie Munteanu, Arhitect-șef al Î.M. „Chișinăuproiect”, Nicolae Crăciun - expert GIS și planificare urbană, conf. univ., dr. econ. Veaceslav Ioniță, Vladimir Butîrschi - inginer și expert național în transporturi, precum și Alexandr Ghițman - CEO „Real Tech Solutions”.
Dimensiunea academică și profesională a fost consolidată de prezența unor reputați experți din România, care au adus în discuție experiențe relevante și bune practici: arh. Gheorghe Pătrașcu - fost arhitect-șef al municipiului București, prof. dr. arh. Corneliu Florin Machedon - UAUIM, prof. univ. dr. ecol., dr. geogr., habil. urb. Alexandru-Ionuț Petrișor - UAUIM și UTM, prof. dr. arh. Claudiu Runceanu - Decan al Facultății de Urbanism, UAUIM, lect. univ., dr. urb. Mihai Moțcanu-Dumitrescu - UAUIM și UTM, dr. urb. Cristina Andreea Bălan, Alexandru Toth - sociolog, Doru-Ioan Vîjîianu - CEO „Zipper” și Dl. Ing. Marian Rădoi - inginer diplomat în geodezie (RĂDOI Engineering).
D-l Ing. Dipl. Marian Rădoi a susținut în cadrul conferinței o prezentare despre rolul GIS și al datelor deschise în fundamentarea și monitorizarea Planului Urbanistic General al Chișinăului.
“Discuția nu a fost despre tehnologie. A fost despre decizie.
Realitatea este simplă: nu ducem lipsă de date.
Ducem lipsă de sisteme care să le transforme într-o imagine coerentă a teritoriului.
În majoritatea administrațiilor, informația există, dar este fragmentată.
Fiecare set de date descrie o parte din realitate, însă fără integrare, această realitate nu poate fi înțeleasă și, implicit, nici controlată.
Un PUG nu este doar un document.
Este un instrument prin care o administrație își definește direcția de dezvoltare.
Dar fără un sistem care să coreleze planul cu realitatea din teren, implementarea devine dificil de urmărit.
Aici intervine GIS-ul. Nu ca hartă. Nu ca tehnologie. Ci ca sistem care:
– integrează datele
– le face interogabile
– și le transformă în suport real pentru decizie.
Un aspect esențial în cazul municipiului Chișinău este că baza există deja.
Planul topografic suport reprezintă o digitalizare completă a realității teritoriale.
Următorul pas nu mai este colectarea datelor.
Este structurarea și utilizarea lor.
Pentru că, în final, diferența nu este dată de cât de multe date avem, ci de cât de bine le folosim”
- Ing. Marian Rădoi
RĂDOI Engineering
Dimensiunea internațională a conferinței a fost asigurată prin intervențiile unor experți de prestigiu, care au oferit perspective comparative și viziuni strategice asupra dezvoltării urbane contemporane: prof. Chryssy Potsiou - National Technical University of Athens și Vice-Chair UNECE WPLA, Illya Azaroff - arhitect și Președinte AIA 2026, precum și Yelda Reis - urbanist în cadrul UN-Habitat.
Temele abordate au evidențiat aspecte esențiale pentru dezvoltarea orașului: relația Chișinău–suburbii, presiunile demografice și economice, regenerarea fondului construit, strategiile de locuire, integrarea dimensiunii de mediu, mobilitatea durabilă și rolul tehnologiilor digitale în procesul de planificare urbană.
Prin abordările moderne și soluțiile propuse, conferința s-a conturat ca un moment relevant în procesul de planificare strategică a orașului. S-a evidențiat clar că Planul Urbanistic General nu se rezumă la un set de reglementări tehnice, ci reprezintă un proiect social și economic complex – un contract implicit între administrație și cetățeni, care necesită transparență, colaborare și viziune pe termen lung.
A fost subliniată importanța utilizării sistemelor GIS și a datelor deschise pentru fundamentarea deciziilor, precum și necesitatea dezvoltării unei mobilități urbane sustenabile. Digitalizarea a fost prezentată ca un instrument esențial în reducerea subiectivismului în urbanism și în creșterea transparenței decizionale. În același timp, securitatea datelor a fost evidențiată drept o condiție fundamentală pentru dezvoltarea unui oraș inteligent.
Dimensiunea umană a dezvoltării urbane a fost analizată prin prisma conceptului de „oraș magnet”, supus unor presiuni demografice și economice semnificative. În acest context, s-a subliniat că, fără o înțelegere profundă a acestor dinamici, nicio strategie urbană nu poate fi sustenabilă.
Conferința s-a încheiat cu prezentarea concluziilor preliminare ale studiilor de fundamentare, conturând o certitudine importantă: Chișinău 2040 nu este doar un deziderat, ci un proiect concret, aflat deja în proces de construcție, fundamentat pe știință, cooperare internațională și implicarea noii generații de specialiști.
Mesajul central al conferinței a fost clar: nu mai putem continua în logica „business as usual”. Așa cum a subliniat profesorul Chryssy Potsiou, este necesară o schimbare de paradigmă, bazată pe colaborare între profesioniști, autorități publice și cetățeni.
În acest context, conf. univ., dr. șt. ing., arh. Olga Harea - decana Facultății Urbanism și Arhitectură, a subliniat că procesul de elaborare a Planului Urbanistic General este unul complex și de durată, dar esențial pentru dezvoltarea raţională a orașului. Totodată, a evidențiat că o documentație de urbanism relevantă și aplicabilă nu poate fi realizată fără o colaborare reală între instituții și fără implicarea autentică a comunității, în special în etapele de consultare publică.
În final, dincolo de analize, strategii și instrumente tehnice, rămâne o dimensiune care nu poate fi ignorată: responsabilitatea comună față de oraș. Chișinău 2040 nu este doar un proiect. Este o alegere colectivă – între a rămâne spectatori sau a deveni participanți activi la construirea viitorului orașului. Pentru că, în esență, calitatea orașului de mâine depinde de responsabilitatea pe care alegem să ne-o asumăm astăzi.
CONEXIUNI
Facultatea de Urbanism și Arhitectură Chișinău
https://fua.utm.md/2026/03/27/o-viziune-integrata-pentru-chisinau-2040-si-rolul-mediului-academic-in-modelarea-orasului-de-maine/
RĂDOI Engineering
https://radoi.com
