Istoria Grădinii Botanice din București e destul de aventuroasă și ar fi păcat s-o ignorăm. Prin strădania lui Carol Davila, părintele sistemului medical românesc, a fost întemeiată în 1860 pe un teren al mănăstirii Cotroceni. La secularizarea din 1864 mănăstirea a fost desființată, iar în 1870 s-a decis amenajarea ei ca palat al viitoarei familii regale. Reședința domnească nu mai putea găzdui o grădină publică, drept care în 1874 a fost mutată în curtea palatului Suțu, în dreptul statuii lui Mihai Viteazul. După un deceniu de tenace solicitări, Dimitrie Brândză obține de la guvern bani pentru revenirea Grădinii Botanice în Cotroceni, peste drum de fosta mănăstire. În prezent, cu cele 17,5 ha ale ei, egalează, dacă nu întrece, parcul palatului prezidențial. În 1932 Grădina Botanică trece din subordinea Universității București în cea a Primăriei. Arhitectul Octav Doicescu, directorul secției Lucrări Noi, inițiază modernizarea zonei: prin exproprieri și demolări se lărgesc și se pietruiesc străzile din jur, iar în Grădină se fac noi amenajări și se construiește un restaurant modern. La 7 iunie 1935 se oficiază o nouă inaugurare, onorată de regele Carol al II-lea.

*Clădirea monument istoric după finalizarea proiectului de restaurare*

Clădirea restaurantului, proiectată chiar de Doicescu, aparține stilistic modernismului, curent aflat în plină expansiune europeană și autohtonă. În același timp însă exprimă o simbioză a trăsăturilor moderniste cu elemente extrase din arhitectura tradițională, dar într-o manieră diferită de pitorescul neoromânesc. Arcul în plin cintru, coloana, arcada, reduse brâncușian la geometria lor primordială, nu constituie un experiment de autor, ci un concept estetic asumat – un manifest.

Subiectul lejer – un restaurant în parc – a permis arhitectului o abordare liberă a compoziției, atât în plan cât și pe verticală. Spațiile de primire, de servire, de preparare și depozitare, grupate compact și înconjurate de terase, diferă ca formă, proporții, ieșire din aliniamentul fațadelor. Varietatea lor se justifică și funcțional, deoarece pe lângă preparatele culinare, oferta localului includea și produse de cofetărie, cafea, ceai, limonadă etc. Planimetric, se poate face o incitantă comparație cu bineștiutul Bufet de la Șosea, creat de Ion Mincu.

*Fotografie din 1936, la un an de la inaugurare.*

Din păcate, bufetul-restaurant n-a avut un destin tihnit. La raidul aerian din 04.04.1944, șase din cele 94 de bombe lansate în Grădina Botanică au căzut la doar câțiva metri de el. În 1953, înapoiat Universității București, a fost alocat Facultății de Biologie și a suferit modificări inerente. După 1961, alte schimbări de destinație: pavilion administrativ, birouri, laboratoare, herbar, arhivă, bibliotecă, vestiare. Multele prefaceri și lipsa cronică a mijloacelor financiare i-au alterat inevitabil înfățișarea. A îmbrăcat haina banală și ternă al unei construcții utilitare.

Restaurarea nu i-a putut reda funcția inițială, accesarea fondurilor fiind condiționată de o activitate educativă. A fost însă reconstituit aproape complet aspectul exterior: învelitoare din olane, tencuială albă pe fațade, tâmplărie de lemn la toate ferestrele. Terasa estică, transformată în depozit, a fost redeschisă; la fel unele goluri de uși și ferestre. Au fost desființate vestiarele și magaziile de pe latura de nord. Pentru aducerea la parametrii actuali de siguranță și confort, s-au înlocuit și completat instalațiile, inclusiv cu echipamente digitale de supraveghere antiefracţie, detecție incendii și monitorizare seismică.

Recăpătând veșmântul primordial imaculat, din viziunea lui Octav Doicescu, clădirea înfățișează azi privitorului o alcătuire simplă, asimetrică și subtilă ca o compoziție ikebana.

Text: Cristian Brăcăcescu
Articol publicat în revista IGLOO / Nr. 214 - Peisajul recent / iunie-Iulie 2023

Date proiect

Proiect Restaurarea și refuncționalizarea clădirii fostului restaurant din Grădina Botanică;
Beneficiar Universitatea din București
Finanțare POR 2014-2020
Adresă Şos. Cotroceni nr. 32, București
Arhitectură Polarh Design
Echipa prof. dr. arh. Virgiliu Polizu, arh. Mircea Căpățână, arh. Ruxandra Căpățână
Structura dr. ing. Lucian Soveja
Instalații ing. Ioan Roșiu
Executant PALEX Construcții & Instalații
Finalizare implementare proiect 2022
Foto POLARH Design / Cristian Brăcăcescu / Arh. Liliana Chiaburu

Descriere lucrări

Proiectul finanţat de Comisia Europeană prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 a constat în restaurarea, refuncţionalizarea şi punerea în valoare a unui monument istoric care datează din anul 1936, opera marelui arhitect român Octav Doicescu

Construită inițial în stil modernist, clădirea se remarcă în fotografiile de epocă printr-o arhitectură cu influenţe mediteraneene având faţade albe, tâmplărie de lemn închisă la culoare, acoperiş cu olane ceramice şi portice deschise la parter către grădină. Curtea interioară folosea ca incintă de serviciu pentru bucătărie, iar subsolul parţial adăpostea depozitele.

După bombardamentele din 1944, în clădire se mută o parte a Facultăţii de Biologie, fostul restaurant fiind modificat pentru a corespunde cerinţelor utilizatorilor de atunci. Dupa anul 1961, când s-a construit noul Institut Botanic, clădirea a devenit administrativă, de unde şi numele de „Pavilion Administrativ” din prezent, adăpostind pe lângă birouri și laboratoare, colecția de herbar și, pentru o vreme, Muzeul Botanic. În ultimii ani, ca urmare a creșterii numărului de studenți ai Facultății de Biologie, clădirea găzduiește o serie de activități de învățământ (cursuri, seminarii etc.) “.

În timp, clădirea a fost modificată masiv față de concepția inițială: acoperișul a fost realizat din tablă fălțuită în loc de olane, tencuielile exterioare au fost realizate dintr-un strop gri. Terasele acoperite de pe latura de est au fost închise și transformate în spații anexă, iar în curtea interioară a fost adăugat un corp pentru grupuri sanitare. Parte din tâmplărie a fost înlocuită recent cu PVC, au fost adăugate compartimentări noi, în special pe latura de nord, cu scopul de a amenaja magazii și vestiare, au fost închise goluri de uși și ferestre.

Lucrările de restaurare au fost începute în 2020 iar recepţia a avut loc în iunie 2022. Principala provocare a proiectului a fost de a reveni cât mai aproape de imaginea iniţială, confom concepţiei lui Octav Doicescu, prin desfacerea şi curăţarea tuturor adaosurilor parazitare. Restaurarea a fost dificilă în condiţiile în care, revenirea la funcţiunea iniţială, cea de restaurant, nu a mai fost posibilă, fiind necesare intervenţii complementare cu scopul de a adapta monumentul şi spațiile interioare la noua funcţiune de spaţii de învăţământ ale Facultăţii de Biologie

Conceptul de intervenție a presupus următoarele lucrări: refacerea şarpantei cu păstrarea volumetriei actuale şi înlocuirea învelitorii, desfacerea elementelor parazitare şî înlăturarea tuturor elementelor improprii, realizarea de modificări interioare ale compartimentărilor cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa în exploatare, securitatea la incendiu şi confortul utilizatorilor, restaurarea faţadelor cu revenirea la arhitectura iniţială, inclusiv cu revenirea la tâmplăria din lemn, restaurarea finisajelor iniţiale: tâmplarie, tencuieli, pardoseli, înlocuirea instalaţiilor vechi și nefuncţionale cu instalaţii moderne, cu scopul a crește gradul de confort în spațiile cu funcțiunile specifice de învătământ şi introducerea de sisteme moderne de instalaţii, respectiv ventilaţie, detecţie şi stingere incendiu, antiefracţie, înregistrare video, introducerea unor sisteme active digitale de monitorizare seismică.

POLARH Design