ZIUA NAȚIONALĂ CONSTANTIN BRÂNCUȘI
“Ziua Națională Constantin Brâncuși” este marcată în fiecare an la data de 19 februarie, ziua nașterii marelui sculptor român. Astfel, data de 19 februarie este un prilej deosebit de a sărbători nu doar ziua de naștere a marelui artist, ci și contribuția acestuia în sculptura modernă. Această zi este un prilej de a conștientiza valorile și importanța operei lui Brâncuși, care a modificat gândirea plastică și a facilitat transformarea sculpturii tradiționale în sculptură modernă.
Sculptorul Constantin Brâncuși
Ziua Națională Constantin Brâncuși
La începutul anului 2015, scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, a adresat o solicitare preşedintelui Klaus Iohannis ca data de 19 februarie să fie declarată Ziua Naţională Constantin Brâncuşi. Mai mulţi parlamentari au susținut această inițiativă, argumentând că declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuşi" reprezintă o reparație morală față de refuzul și umilirea lui Brâncuși de către statul român. Ulterior, după mai multe dezbateri, la data de 27 noiembrie 2015, președintele României a promulgat legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Națională Constantin Brâncuși.
Având o mare importanță pentru poporul român, această zi este celebrată prin manifestații, evenimente și expoziții de artă, ce promovează opera marelui sculptor și cultivă dragostea pentru frumos în noile generații.
Constantin Brâncuși este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, un artist care a revoluționat sculptura modernă prin simplitatea formelor și prin forța simbolică a operelor sale.
Născut în 1876 în Hobița, un sat din județul Gorj, Brâncuși și-a început studiile la Craiova și București, iar apoi a plecat la Paris, unde a devenit rapid o figură marcantă a artei internaționale. Unele dintre cele mai faimoase lucrări ale sale le găsim în Gorj și fac parte Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, înclus din anul 2024 în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului - aceste opere nu ar fi fost posibile fără sprijinul Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărescu. Liga a fost cea care, în 1937, a inițiat și finanțat proiectul, dorind să ridice un monument dedicat eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Datorită eforturilor acestei organizații, s-a creat Calea Eroilor, axa simbolică ce unește operele brâncușiene din oraș.
Ansamblul se desfășoară de-a lungul unei axe vest-est care traversează orașul, începând de la malul Jiului, în Parcul Central, unde sunt amplasate sculpturile din piatră – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor și Poarta Sărutului. Traseul continuă de-a lungul Căii Eroilor, unde se află Biserica Sfinții Apostoli, și se încheie cu Coloana Infinitului.
Fotografii galerie
1. © George Rinhart - Corbis Historical / Getty Images
2. Brancusi in his studio, which is partly on view at the Centre Pompidou.Art work by Constantin Brancusi / Courtesy © Succession Brancusi / ADAGP, Paris 2024; Photograph from Centre Pompidou / MNAM-CCI / Dist. RMN-GP
3. Edward Steichen: Portrait de Constantin Brâncuşi (1876-1957), pris dans l'atelier de Brâncuşi à Voulangis, Seine-et-Marne, France, en 1922
4. Constantin Brancusi - Man Ray photographer, 1925. Museum of Modern Art, New York
Constantin BRÂNCUŞI
Cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuşi, figura centrală în mişcarea artistică modernă şi un pionier al abstractizării, este considerat părintele sculpturii moderne. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.
Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.
În 1889, după ce a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, Brâncuşi a intrat la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1903 pleacă pe jos spre Paris. Între 1904-1906 urmează cursurile Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Paris, în atelierul lui Antonin Mercier. În 1906 expune pentru prima data la Paris, la Salonul Societăţii Naţionale de Arte Frumoase şi apoi la Salonul de Toamnă. Brâncuşi a lucrat un timp ca practician în atelierul lui Rodin, apoi l-a părăsit pentru a-şi găsi propria identitate: “nimic nu poate creşte la umbra arborilor mari (la umbra unui stejar nu poate creşte niciun alt copac)".
Trei ani după sosirea la Paris sculpteaza Rugăciune, statuia unei fete îngenunchiate. Această lucrare reprezintă prima etapă a evoluţiei sale spre simplificarea formelor. În acelaşi an el abordează tehnica tăierii directe a pietrei pentru sculptura Cap de fată şi explică „reală este esenţa lucrurilor, nu forma lor exterioară".
În 1908, Brâncuşi realizează prima sa operă majoră, Sărutul, în care doi tineri îmbrăţişaţi formează un bloc cu linii simetrice. Sculptorul realizează o geometrizare a formelor, care va deveni simbolul său şi va influenţa numeroşi artişti.
Teme din opera brâncuşiană:
Oul – regăseşte ideea platonică a unei forme pure, anterioare accidentelor terestre, mama a tot ceea ce trăieşte (Prometeu, 1911; Nou-născut, 1915; Sculptură pentru un orb, 1920; Începutul Lumii, 1924). „Odată ajuns la simplitate(...) eşti foarte aproape de adevăratul înţeles al lucrurilor."
Pasărea – prin concentrarea asupra formei pure, Brâncuşi pregăteşte drumul pentru sculptura abstractă a secolului XX (Măiastră, cu 28 de versiuni, 1912-1940; Pasărea în spaţiu, 1919).
În 1918 sculptează în lemn prima variantă a Coloanei Infinitului. Coloana, creată prin suprapunerea unor elemente simetrice, este inspirată din stâlpii caselor ţăranilor români. Această sculptură răspunde nevoii de evoluţie spirituală pe care artistul a exprimat-o adesea în operele sale. În 1935 i se propune realizarea unui monument la Târgu Jiu, în cinstea eroilor Primului Război Mondial. Complexul sculptural, care cuprinde Poarta sărutului, Masa tăcerii şi Coloana Infinitului, va fi inaugurat în 1938.
Perioade de creaţie:
- perioada şcolii (1898-1906): perioada e caracterizată de o acumulare de cunoştinţe şi îndemânare, precum şi de căutarea unor soluţii în modelarea materialelor. Sculpturile din această perioadă sunt reprezentări clasice ale formei umane.
- perioada de turnură (1907-1910): anul 1907 marchează încheierea primului stadiu de creaţie, desprinzându-se de influenţa lui Rodin. Începe să practice tăietura directă şi se află în căutarea propriului drum. „Ei bine, prietene, ai transformat anticul în modern!" (Douanier Rousseau, atunci când a văzut Rugăciune, Sărutul şi Cuminţenia pământului).
- opera matură (1911-1956): simplitate şi eleganţă.
Opera sa poate fi admirată în colecţii particulare de artă şi în muzee din toată lumea: Museum of Art, Philadelphia; Solomon R. Guggenheim Museum, New York; Musée d'Art Moderne, Paris; Muzeul Naţional de Artă, Craiova; Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti; Smithsonian Institution, Washington D.C. Printre cei mai mari colecţionari ai operelor lui Brâncuşi se numără: John Quinn, Katherine Dreier, James Johnson Sweeney şi Louise şi Walter Aren.
Sondajul online “Top 500 Artists of the 20th Century", iniţiat de Galeria Saatchi, îl situează în acest moment pe Brâncuşi între primii 20 artişti ai lumii: http://www.saatchi-gallery.co.uk/artvote/
(Institutul Cultural Român)
Galerie foto
1. “Prințesa X” (1915-16) © Succession Brancusi / ADAGP, Paris 2024;
Foto: Centre Pompidou / MNAM-CCI / Georges Meguerditchian / Dist. RMN-GP
2. “Pasăre în spațiu” (1941). © Succession Brancusi / ADAGP, Paris 2024;
Foto: Centre Pompidou / MNAM-CCI / Dist. RMN-GP
3. O versiune a sculpturii “Cocoșul,” (1935). Courtesy © Succession Brancusi / ADAGP, Paris 2024;
Foto: Adam Rzepka / Centre Pompidou / MNAM-CCI / Dist. RMN-GP
Constantin Brâncuși - Poarta Sărutului, Târgu-Jiu
În anul 2003 a fost finalizată implementarea proiectului “Restaurare-conservare ansamblul sculptural Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor din Târgu-Jiu” realizate de Constantin Brâncuși.
Descrierea proiectului și echipa de implementare
Beneficiar: Municipiul Târgu-Jiu
Amplasament: Târgu-Jiu, județul Gorj
Cod LMI GJ-III-a-A-09465
Datare: 1937-1938
Data finalizării proiectului: 2003
Finanțator: Ministerul Culturii ONPP
Proiectant general: ABRAL ART PRODUCT (membru UNRMI)
Colectiv de proiectare
- Arhitectură: arh. A.I.Botez (șef proiect complex - membru UNRMI),
arh. Iulian Cămui (membru UNRMI)
- Expertiză tehnică și evaluarea stării de siguranță: ing. Laurențiu Spoială (+),
prof. dr. ing. Tudor Postelnicu, ing. Viorel
- Conservare-restaurare piatră: sculptor restaurator Ion Oprescu,
ing. chimist Dalvina Licsandru, fizician Gheorghe Niculescu
- Studiu de istoria artelor: conf. dr. Dragoș Gheorghiu
- Investigații termografice, ultrasonice, calcule statice scaune, raport geofizic, studiu climatic: cercet. pr. fizician Gh. Rodan, ing. Florin Boian, dr. ing. C. Privighitorița, ing. I. Borșaru, dr. ing. D.M. Ștefănescu
- Analize fizice, chimice, stratigrafice, biologice și mineralogice: dr. biolog Emilia Inacu, ing. biolog Anca Constantinescu, chimist Magdalena Banu (membru UNRMI), chimist Ana Antonescu, chimist M. Boraru, geolog Rodica Vasile
- Studiu și releveu plantație: biolog Carmen Neguleasa
- Studiu topografic: ing. Dan Toma
- Constructor: LITHOS s.n.c. - Veneția-Italia, prof. restaurator Paolo Pagnin - responsabil șef lucrări, sculptor Paul Popescu, restaurator Jonathan Hoite, restaurator Michele Rigoni, restaurator Lancelot Ferand
- Sub-contractor: DUCT - restaurator Iulian Olteanu (responsabil lucrări) - membri UNRMI, restaurator Iulius Apostol, restaurator Călin Bârzu, restaurator Dumitru Gorea, Restaurator Daniel Codrescu
Extras din descrierea proiectului
Ansamblul sculptural din piatră, format din Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor, a fost realizat de către genialul sculptor român Constantin Brâncuși în anul 1938 și face parte, la rândul său, dintr-un proiect amplu - cunoscut sub numele de “Calea Eroilor” sau “Axa Brâncuși” – ce cuprinde și celebra Coloană Fără Sfîrșit.
Sculpturile din piatră de travertin la care ne referim, fiind amplasate în Parcul Municipal aflat pe malul râului Jiu, au fost supuse, în cei peste 60 de ani de existență, la multiple degradări provocate de mediu, timp și, în special, de oameni.
(…) Ceea ce a mai rezultat din profundele investigații petrologice și petrografice și este foarte important de subliniat, este faptul ca roca constituentă se comportă în sine ca o “materie vie”, fiind în permanență schimbare sub acțiunea principalilor factori de mediu. Astfel, întregul concept de abordare tehnică al problematicii conservării celebrelor opere de artă s-a bazat pe încetinirea transformărilor naturale implacabile, caracteristice unui microcarst, coroborată cu salvarea, conservarea și/sau restaurarea detaliilor sculpturale și a caracteristicilor suprafețelor și volumelor proprii operelor brâncușiene.
Pe de altă parte, considerăm necesar a fi de asemenea subliniată moralitatea intervenției, sub aspectul respectului total atît față de opera de artă în sine, cît si față de geniul autorului - prin adoptarea principiului intervenției minimale - principiu respectat cu strictețe atît în timpul elaborării documentațiilor de specialitate, cît și - subliniem - în timpul lucrărilor de conservare-restaurare.
O caracteristică aparte a acestor lucrări complexe o constituie faptul că, pe lîngă lucrările de conservare și restaurare ale materialului litic, au fost efectuate lucrări specifice domeniului arhitecturii și ingineriei civile, ceea ce a solicitat și capacitat la maximum echipa de restauratori, condusă de reputatul specialist italian Paolo Pagnin.
Pentru punerea în practica a acestui complex proiect de lucrări, echipa de restauratori a folosit o amplă paletă de tehnici de lucru, de la cele tradiționale, pînă la cele de ultima oră, dovedind profesionalismul și sensibilitatea adecvate valorii operelor restaurate.
(ABRAL Art Product)
În anul 2013 Rădoi Engineering (membru UNRMI) a realizat scanarea laser 3D, ortofotoplanul, planul topografic 2D si modelul 3D a Căii Eroilor și zonei de protecție a acesteia pentru demersul introducerii ansamblului monumental în patrimoniul mondial UNESCO.
Proiectul de achiziție, analiză și procesare date geospațiale prin scanare laser 3D, fotogrammetrie și topografie a fost condus de Dipl. Ing. Marian Radoi - membru ICOMOS România , al Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice și al Societatii Romane de Fotogrammetrie și Teledetecție.
În 2024, în cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial care s-a desfășurat în India, la New Delhi: Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu a primit acceptul de a fi introdus în patrimoniul mondial UNESCO.
ICOMOS, organism consultativ al UNESCO, a apreciat ansamblul realizat de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu ca fiind “o lucrare excepțională, o fuziune între sculptura monumentală abstractă, arhitectura peisajului, inginerie și instalație urbană ce oferă o experiență comemorativă secvențială, la scară urbană, având o puternică încărcătură simbolică și marcând o expresie artistică de mare forță și puritate în plan multiplu: artistic, simbolic și spiritual.”
Constantin Brâncuși: Patriarhul Sculpturii Moderne
Constantin Brâncuși a fost unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX.
El a explorat noi forme de abstractizare în sculpturile sale moderniste.
Text de Stella Polyzoidou, BA Arheologie și Istoria Artei / 8 octombrie 2021
- The Collector
******
Stilul lui Constantin Brâncuși a fost ceva cu totul nou in lumea artei. Scena artistică avea nevoie de o revigorare a sculpturii, de o eliberare de moștenirea marilor maeștri ai secolelor trecute. Decizia lui Brâncuși de a părăsi studioul lui Rodin a marcat începutul unui nou drum în cariera sa artistică. Înlăturarea realismului și a figurativului din opera sa i-a permis lui Brâncuși să ofere o dimensiune spirituală adânc înrădăcinată în cultura populară românească. Nu numai că a inițiat un nou tip de reprezentare tridimensională, dar a și redefinit sculptura modernă.
Copilăria
Constantin Brâncuși s-a născut în satul Hobița din vestul României la 19 februarie 1876. Era al cincilea din șapte copii dintr-o familie de țărani saraci. La șapte ani a început să lucreze ca cioban în Munții Carpați. Și-a petrecut o parte din copilărie lucrând ca ucenic în diferite ateliere meșteșugărești mici de prelucrare a lemnului. Acolo a învățat să sculpteze lemnul și să facă ustensile și unelte.
La optsprezece ani, Brâncuși a decis sa părăsească tâmplăria și să se înscrie la Școala de Arte și Meserii din Craiova. Mai târziu, a urmat cursurile Școlii de Arte Plastice din București și a absolvit cinci ani mai târziu. În 1903, Brâncuși a decis să părăsească Bucureștiul și să plece la Paris. Deoarece era extrem de sărac, călătoria lui a durat 18 luni, cu opriri mai lungi la Viena și München. Această experiență i-a inspirat lucrările ulterioare. Brâncuși și-a continuat studiile la Paris, la École Nationale des Beaux-Arts, unde a încercat să înfățișeze esența subiectelor sale pentru a-și atinge adevărata formă ideală.
Anii Parisului
În 1906, Constantin Brâncuși a avut prima sa expoziție personală. Artistul a fost inspirat de stilul lui Auguste Rodin. Un an mai târziu a intrat în studioul lui Rodin ca ucenic, dar nu a stat mult acolo, deoarece a ales să-și croiască propriul drum. Brâncuși s-a îndreptat spre abstracție. De fapt, primitivismul a jucat un rol central în sculpturile moderne ale lui Brâncuși și în cariera sa de artist. A decis să părăsească studioul lui Rodin pentru că trebuia să crească singur. “Nimic nu poate crește în umbra copacilor mari”, a spus Brâncuși. Stilul său s-a diferențiat de metodele clasice de sculptură, punând accent pe așa-numita cultură primitivă. La scurt timp după 1907, însă, a început perioada lui de maturitate. La Paris, s-a alăturat cercului artiștilor de avangardă și s-a împrietenit cu Marcel Duchamp, Fernand Léger, Henri Matisse, Amedeo Modigliani și Henri Rousseau.
Deși a intrat în lumea avangardei pariziene, Constantin Brâncuși nu a pierdut niciodată stilul de viață țărănesc românesc. A rămas atașat de materialele și uneltele tradiționale. A fost considerat un outsider în lumea artei din Paris, deoarece era un imigrant român. Spre deosebire de sculpturile clasice care sunt sculptate până în detaliu pentru a crea figuri idealizate, sculpturile moderne ale lui Brâncuși se concentrează pe esența formei. Lucrările sale sunt caracterizate de eleganța geometrică, măiestria excelentă și utilizarea inovatoare a diferitelor materiale, cum ar fi lemnul, marmura, oțelul și bronzul.
Sărutul
În 1908, Constantin Brâncuși a creat una dintre cele mai cunoscute sculpturi moderne ale sale, Sărutul. Această lucrare a marcat sfârșitul influenței lui Rodin și începutul fazei primitiviste a lui Brâncuși. În încercarea de a păstra materialitatea sculpturii, Brâncuși le-a portretizat pe cele două figuri îmbrățișate. Această sculptură modernă este realizată dintr-o singură bucată de calcar.
Așezând figurile direct pe pământ și nu pe o bază, Brâncuși a vrut să evite sofisticarea unei platforme mai înalte și a căutat în schimb adevărul din natură. A încercat să treacă dincolo de aparențele de suprafață pentru a surprinde esența spiritului cuplului. Scopul acestei sculpturi a fost de a exprima conceptul de totalitate a două ființe individuale care au devenit una, simbolizată de un sărut. Există versiuni similare ale acestei lucrări în diferite muzee. Ideea de unire exprimată în aceste două figuri - masculină și feminină - care se unesc are un instinct primitiv. Geometria simplificată, care a devenit principala trăsătură a operei lui Brâncuși, l-a influențat direct pe prietenul său, pictorul Amedeo Modigliani.
Constantin Brâncuși “Sărutul” (1907) - colecția Muzeului de Artă din Craiova.
Material: Piatră de Marna.
Tehnică: Tăietură directă
Descriere: Lucrarea a fost prezentată publicului pentru prima dată în anul 1910, în cadrul expoziției grupului Tinerimea Artistică, la București. Ea a intrat în circuitul internațional după ce artistul a prezentat varianta în gips a acesteia la expoziția din 1913, deschisă la Armory Show în New York. Blocul de piatră cuboidal prezintă busturile a doi tineri uniți într-o îmbrățișare. Femeia cuprinde cu brațele sale umerii bărbatului, iar palmele sale sunt încrucișate pe gâtul acestuia. Bărbatul vine în continuarea acestei îmbrățișări, brațele sale întregind cercul. Ochii, buzele și părul celor două personaje sunt executate în tehnica numită „tăietură directă”, tăietura adâncită pentru realizarea delimitării degetelor. Restul suprafețelor finisate redau sugestiv părți anatomice precum coloana vertebrală, mușchii trapezoidali ai bărbatului, conturul sânilor femeii. Axa prin care cele două trupuri sunt separate, într-un mod ușor asimetric, este un element de dinamică, la fel și sugerarea mișcării brațelor. Sculptură concepută în antiteză cu Sărutul lui Rodin, se remarcă prin renunțarea la orice detaliu nesemnificativ și concentrarea în gestul amplu al îmbrățișării ce contopește cele două siluete, redând astfel nemijlocit întreaga forță expresivă a iubirii. Se consideră îndeobște că, odată cu Sărutul lui Brâncuși, s-a născut arta modernă. Abordarea ciclică a unei teme (Măiastra, Pasărea în văzduh, Domnișoara Pogany, Peștele, Somnul, etc) va caracteriza întreaga sa creație.
De ce a fost influențat Brâncuși?
În timpul șederii sale la Paris, Constantin Brâncuși a fost profund influențat de arta africană și a indienilor nativi americani. Brâncuși pare să fi fost inspirat de formele semi-abstracte de artă care au depășit tradiția occidentală. A căutat să simplifice subiectele alese și a încercat să găsească cele mai simple și mai elegante moduri de a exprima esența subiectelor alese.
Cele două surse principale de inspirație pentru Brâncuși au fost cultura populară românească și arta africană. Miturile populare românești, basmele și simbolurile arhaice i-au influențat și alegerea subiectelor. În ceea ce privește arta africană, unele dintre lucrările figurative ale lui Brâncuși împărtășesc trăsături similare cu sculpturile figurative africane, cum ar fi trăsăturile faciale simplificate, modelele geometrice și trunchiurile disproporționat de lungi. O altă influență artistică majoră a fost opera lui Rodin. Maestrul francez a avut un impact profund asupra lui. Rodin l-a învățat pe Brâncuși cum să folosească materialele pentru a-și aduce pune sculpturile în operă.
Sculptura publică modernă a lui Brâncuși
- ansamblul monumental de la Târgu-Jiu: Poarta Sărutului, Masa Tăcerii,
Aleea Scaunelor, Coloana Infinitului
Unul dintre cele mai importante monumente publice ale României, sculptura Coloana fără sfârșit a lui Constantin Brâncuși este un monument de mare amploare.
Are 29,35 metri înălțime și se află în orașul Târgu Jiu. Face parte dintr-un ansamblu de trei sculpturi, împreună cu alte două monumente numite Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Brâncuși a finalizat această opera de artă la 27 octombrie 1938. A fost însărcinat să creeze aceste sculpturi publice pentru a comemora eroii români care
și-au pierdut viața în timpul Primului Război Mondial.
Lucrarea poate fi interpretată în diferite moduri și concentrează esențial întreaga filozofie a lui Brâncuși. Poate fi caracterizată ca o scară către cer, care unește pământul cu cerul. În 1950, în timpul regimului comunist din România, guvernul a considerat opera lui Brâncuși drept „reacționară” și a propus ca monumentul să fie demolat. În cele din urmă, această sculptură publică spirituală a supraviețuit. Din 1998 până în 2003, au fost efectuate unele lucrări de întreținere, în colaborare cu guvernul, Fondul Mondial pentru Monumente și Banca Mondială.
Măiastra
Din anii 1920 până în anii 1940, Constantin Brâncuși a realizat o serie de sculpturi importante, toate intitulate Pasăre în spațiu. Pasărea și animalele în general reprezintă o temă comună în opera lui Brâncuși. În 1912, Brâncuși a creat prima sa formă abstractă de pasăre în bronz. O pasăre românească dintr-o poveste populară, Măiastra, adică pasărea maestru, a fost principala sursă de inspirație. Până în 1940, Brâncuși finalizase 28 de variante inspirate din această primă versiune. Brâncuși s-a concentrat pe miscarea păsării, evidențiind liniile eliptice care dau esența zborului rapid. Faptul că a așezat pasărea pe o bază de calcar arată desprinderea lui totală față de Rodin în această etapă a carierei sale. În ceea ce privește suprafața, Brâncuși a respins modul tactil al lui Rodin de a lucra cu lutul și urmele atingerii artistului pe care îl au lucrările sale.
Fotograful Edward Steichen a cumpărat una dintre aceste lucrări în 1926 și a încercat să o transporte în Statele Unite. Cu toate acestea, oficialii americani nu au acceptat pasărea ca o operă de artă și au impus tarife mari la importul acesteia ca produs industrial. Atunci Brâncuși a decis să dea în judecată statul american și a câștigat procesul. Judecătorul cauzei J. Waite i-a dat dreptate. În cele din urmă lucrările lui Constantin Brâncuși au primit un răspuns cald și entuziast de la mulți colecționari de artă din Statele Unite. exact în perioada dificilă în care creația sa se confrunta cu critici dure în Europa.
Atelierul lui Constantin Brâncuși de la Centrul Georges Pompidou și Mormântul său din cimitirul Montparnasse din Paris . Foto: Arh. Vlad Eftenie (BAUMARC Proiect)
Moștenirea lui Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși a schimbat natura sculpturii moderne din secolul al XX-lea.
A eliberat sculptura de noțiunile preconcepute de realism și reprezentare, formându-și propriul limbaj de abstractizare simplificată. În 1952, Brâncuși a dobândit cetățenia franceză și cinci ani mai târziu, pe 16 martie 1957, s-a stins din viață. În testament, Brâncuși a lăsat moștenire toate creațiile sale Muzeului de Artă Modernă din Paris.
A dăruit muzeului peste 80 de sculpturi, cu condiția ca întregul său atelier să fie transferat la muzeu, în forma sa originală.
Astfel atelierul lui Constantin Brâncuși a fost reconstruit și conservat în spațiul expozițional al Centrului Georges Pompidou din Paris unde funcționează și azi ca muzeu. Colecții cu lucrări din opera sa sunt deținute în cele mai notabile muzee din lume, inclusiv Muzeul de Artă Modernă din New York, Muzeul de Artă din Philadelphia, Tate Modern din Londra și Muzeul Național din București.
(Stella Polyzoidou)
Galerie de fotografii realizate de Arh. Vlad Eftenie (BAUMARC Proiect - membru UNRMI) la ansamblul Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu.
******
CONSTANTIN BRÂNCUȘI
(n. 19 februarie 1876, Hobița, județul Gorj – d. 16 martie 1957, Paris).
Este unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX, a cărui contribuție la revoluționarea viziunii și a limbajului în arta de după 1900 a devenit emblematică, prefigurând Modernismul.
Între 1894 – 1898 este elev la Școala de arte și meserii din Craiova, după care își va continua studiile la Școala Națională de Arte Frumoase București (1898 – 1902).
În perioada 1899 – 1900 Biserica Madona Dudu Craiova și Prefectura Județului Dolj îi acordau tânărului Brâncuși burse de studii, pentru a putea urma cursurile Școlii Naționale de Arte Frumoase din București.
Începe să fie remarcat și primește primele premii: în 1899 obține mențiune de onoare pentru Vittelius, iar în 1901 medalia de bronz pentru Ecorșeul (realizat în colaborare cu profesorul Dimitrie Gerota), lucrări aflate acum în patrimoniul Muzeului de Artă Craiova.
După plecarea la Paris, în 1905 – 1906, obține bursa Ministerului Cultelor și Instrucțiunii publice din România. Astfel se poate înscrie la Ècole Nationale des beaux-arts și este acceptat în atelierul sculptorului Antoine Mercié.
În 1906, expune pentru prima dată la Paris, la Salonul Societății Naționale de Arte Frumoase. Din această perioadă datează ORGOLIU (1905) – prima sculptură turnată în bronz și CAP DE COPIL (1906), lucrări în care se poate observa eliberarea din figurativismul specific perioadei. Varianta în ghips a Orgoliului va fi expusă, în 1906, la Salonul de toamnă de la Paris, urmând ca, în 1907, să fie expus Capul de copil.
Anul 1907 este unul de referință pentru arta lui Brâncuși. Devine pentru o scurtă perioadă elevul lui Auguste Rodin, despărțirea de acesta fiind marcată de cuvintele devenite celebre: „în umbra marilor copaci nu crește nimic”. Este anul în care a sculptat Cumințenia pământului, lucrare expusă în premieră la București, în 1910, la expoziția anuală Tinerimea Artistică.
În 1907 se înregistrează prima achizitie publică a unei lucrări Brâncuși, Pinacoteca statului din București cumpărând Cap de copil ( ghips patinat), aflat acum în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României.
Crează capodopera SĂRUTUL, lucrare iconică, cunoscută în istoria artei ca prima sculptură modernă din lume. Aceasta marchează un punct de răscruce nu doar în creația sa, ci şi în întreaga artă universală, reușind să influenţeze în mod decisiv evoluţia gândirii artistice a secolului XX. Sărutul este piesa de rezistență a colecției și vedeta incontestabilă a oricărei expoziții Brâncuși din lume.
În anul 1909, Pinacoteca statului din București achiziționează Portretul pictorului Dărăscu- ghips patinat (colecția M.N.A.R), iar în 1910 Atanasie Simu cumpăra pentru Muzeul Simu Portretul pictorului Dărăscu- bronz și Somnul- marmură (colecția M.N.A.R.). Aceste date confirmă faptul că în România antebelică a existat un interes evident pentru achiziționarea de opere ale sculptorului, cu mult înainte ca acesta să devină „celebrul Brâncuși” și să intre vreo colectie publică din străinătate. Prin comparație, amintim că Muzeul Național de Artă Modernă din Paris cumpăra, abia în 1946, trei lucrări: Muza adormită, Cocoșul, Foca.
Din aceeași perioadă datează lucrarea TORS (Coapsa), executată în mamură și considerată ultima sa operă de factură „clasică”.
În anul 1913 are loc Expoziția Internațională de Artă Modernă cunoscută ca Armory Show, unde sunt expuse 1600 piese de: Ingres, Delacroix, Courbet, Cezanne, Gauguin, Manet, Degas, Lautrec, Matisse, Kandinsky, Rodin, Bourdelle, Duchamp, Brâncuși ș.a. Brâncuși va prezenta aici cinci piese: Sărutul, Muză, Muza adormită, Domnișoara Pogany (ghipsuri) și Tors- marmură (1912). Armory Show are un ecou extraordinar și se va redeschide la The Art Institute Chicago, unde studenții ies în stradă să protesteze și vor să ardă portretele lui Brâncuși, Matisse și Walter Pach, considerați exponenți ai avangardei decadente.
Muzeul are în patrimoniu o copie a DOMNIŞOAREI POGANY- faimoasa sculptură care a stârnit reacții controversate la New York și continuă, încă, să uimească privitorii.
Constantin Brâncuși - Mademoiselle Pogany: I, 1912 | I, 1913 | II, 1919 | III, 1933.
Sursa: Doïna Lemny, Brancusi et ses muses (Paris: Gourcuff Gradenigo, 2023)
Muzeul de Artă Craiova este unul dintre primele muzee din lume care a deținut o colecție de opere Brâncuși. În 1943, în Palatul Jean Mihail, se deschidea, după modelul expozițiilor universale, un eveniment de mare anvergură în epocă, „Săptămâna Olteniei”, unde au fost prezentate și trei opere de Constantin Brâncuși: Orgoliu, Cap de copil, Sărutul.
Colecţia de la Craiova reflectă o etapă foarte interesantă în definirea artei care avea să îi aducă prestigiu lui Brâncuși. Traversând perioada de început, în care artistul își conturează traseul de la un figurativism de factură rodiniană, până la momentul de apogeu, din 1907, în care concepțiile sale estetice depășesc contemporaneitatea, aici se află sâmburele și chintesența artei moderne.
(Text: Muzeul de Artă din Craiova)
******
CONEXIUNI
ABRAL Art Product - Proiectul “Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor”
http://www.abral.ro/portfolio/poarta-sarutului-masa-tacerii-si-aleea-scaunelor-targu-jiu
RĂDOI Engineering
https://radoi.com
Muzeul de Artă Craiova - colecția Constantin Brâncuși
https://muzeuldeartacraiova.ro/ro/index.php/constantin-brancusi/
Muzeul Guggenheim, New York - colecția Brâncuși
https://www.guggenheim.org/artwork/artist/constantin-brancusi
Encyclopedia Britannica - Constantin Brancusi
https://www.britannica.com/biography/Constantin-Brancusi
Publicația The New Yorker - retrospectiva Brâncuși de la Centrul Pompidou (2024)
https://www.newyorker.com/magazine/2024/06/03/brancusi-makes-the-modern-world-look-stale
Constantin Brâncuși - Wikipedia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Brâncuși
The Collector - Constantin Brâncuși, patriarhul sculpturii moderne
https://www.thecollector.com/constantin-brancusi-modern-sculpture/
Institutul Cultural Român
https://www.icr.ro/pagini/constantin-brancusi-4004
Centrul de cercetare, documentare și promovare Constantin Brâncuși din Târgu-Jiu
https://centrulbrancusi.ro
