FPSC și ARACO atrag atenția guvernului asupra impactului negativ al noilor măsuri fiscale și bugetare de reducere a investițiilor publice în sectorul strategic al construcțiilor

Written By Toate articolele din secțiune

La finalul lunii iulie și începutul lunii august 2025 Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO) și-au exprimat în mod public punctul de vedere asupra noilor măsuri fiscale și bugetare de reducere a investițiilor publice în sectorul construcțiilor decise de guvernul României - în special în domeniile infrastructurii de transport, sănătate, educație, proiecte de mediu, reabilitarea sistemelor de irigații, reabilitarea barajelor și digurilor de protecție la inundații, proiecte energetice și de dezvoltare locală. FPSC și ARACO atrag atenția guvernului și opiniei publice că aceste măsuri generează un pericol de iminent blocaj al sectorului strategic al construcțiilor, cu consecințe negative grave asupra cetățenilor României.

FPSC a solicitat în data de 22 iulie 2025 o întrevedere cu Prim-ministrul Ilie Bolojan pe tema impactului măsurilor fiscale
și bugetare anunțate asupra sectorului construcțiilor

FEDERAȚIA PATRONATELOR SOCIETĂȚILOR DIN CONSTRUCȚII
Membru fondator CAIR ‒ Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România
Nr. 2630/22.07.2025

Către: GUVERNUL ROMÂNIEI
În atenția: D-lui ILIE BOLOJAN, PRIM-MINISTRU
Ref: Solicitare întrevedere FPSC ‒ Prim-Ministru 

Stimate Domnule Prim-ministru,
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), singura organizație patronală reprezentativă pentru sectorul construcțiilor din România, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la pachetul recent de măsuri fiscale și bugetare anunțat în contextul consolidării fiscale care au un impact sever și direct asupra stabilității sectorului nostru.
Înțelegem pe deplin nevoia imperativă de reechilibrare bugetară și susținem reformele structurale orientate către eficientizarea administrației, combaterea evaziunii și digitalizarea aparatului public. Totuși, atragem atenția că o parte dintre măsurile propuse riscă să afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrări, inclusiv cele finanțate prin fonduri europene și PNRR, în termenele și bugetele asumate.

FPSC primește semnale alarmante și mesaje disperate din partea companiilor de construcții: lucrările blocate de măsurile deja luate sau intențiile exprimate închid perspectivele firmelor, în special ale IMM-urilor.

Printre problemele urgente semnalate:

 • Blocarea lucrărilor prin suspendarea finanțărilor (ex: Programul Anghel Saligny), fără a se ține cont de stadiul fizic al lucrărilor executate, ci exclusiv de cel financiar, care este în mod constant decalibrat.

• Pe lângă volumul creanțelor restante, prin mecanismul birocrației firmele se afla în imposibilitatea de a factura lucrări executate, în timp ce beneficiarii solicită continuarea

• O parte dintre firme, în special IMM-uri, se află deja în blocaj financiar sau chiar au intrat în concordat sau se află în situația de intrare in insolvență. Consecința directă este diminuarea încasărilor la bugetul de stat prin imposibilitatea de a plăti impozitele și taxele

Impactul asupra firmelor este major și datorită loviturii date firmelor de construcții atât anul trecut cât și la începutul acestui an, prin eliminarea facilităților fiscale, care a dus la o creștere imediată considerabilă a costurilor cu personalul, mult mai devreme decât era prevazut în PNRR (“Reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028”).

• Din cauza stării create, băncile sunt extrem de reticente de a mai finanța activitatea în construcții, în contextul riscurilor crescute;

• Risc iminent de disponibilizări în masă, cu pericol real de migrare accelerata a forței de muncă calificate, a specialiștilor, spre piețele vest-europene;

• Posibila monopolizare a pieței de către companii care își vor putea asigura cash-flow-ul prin susținerea financiară din exterior (de la firmele-mamă) în detrimentul firmelor românești.

Având în vedere toate aceste riscuri economice și sociale majore, solicităm organizarea unei întâlniri urgente cu dumneavoastră, în cursul zilei de mâine, 23 iulie 2025, pentru a discuta situația și a identifica soluții minimale de intervenție pentru a supraviețui cât mai multe companii în situația actuală.

Printre măsurile pe care le propunem, menționăm:

1. Asigurarea resurselor financiare pentru plata lucrărilor efectuate, facturate și nefacturate până în prezent. Este esențial ca proiectele stabilite ca prioritare și propuse a fi continuate prin planul de prioritizare propus de către Guvern să fie susținute cu resurse reale.

2. Crearea unui plafon de garantare, accesibil companiilor implicate în implementarea proiectelor strategice ce trebuie finalizate până anul viitor. Finanțarea ar trebui acordată cu o dobânda maximă de 2% anual, astfel încât antreprenorii să o poată susține din venituri proprii, fără a compromite sustenabilitatea proiectului.

Stimate domnule Prim-ministru,
Considerăm ca un dialog deschis și onest este indispensabil în aceasta etapă critică. FPSC este pregătită să colaboreze activ cu Guvernul României pentru a contribui la menținerea stabilității economice și la îndeplinirea angajamentelor asumate de statul român în ceea ce privește investițiile publice.
Vă mulțumim anticipat pentru disponibilitatea de a ne acorda aceasta întrevedere și ramânem la dispoziția dumneavoastră pentru detalii suplimentare.

Cu considerație, Cristian ERBAȘU
Președinte Federația Patronatelor Societăților din Construcții

FPSC: acțiuni în spirjinul breslei constructorilor

În data de 1 august 2025 FPSC a transmis o adresă oficială prim-ministrului României, dlui Ilie Bolojan, ministerelor cu atribuții specifice (Ministerul Finanțelor, Ministerul Transportului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației).

O adresă similară a fost transmisă și celor două camere parlamentare, prin care nu numai că am atras atenția asupra riscurilor și presiunilor la care este supus sectorul construcții, dar am transmis și propuneri concrete, menite să ne sprijine să depășim aceste momente dificile.

Sunt măsuri pe care – în marea lor majoritate -  le-am solicitat și susținut în repetate rânduri și pe care vom continua să le promovăm prin toate canalele.

FPSC continuă să-și exercite rolul de partener de dialog social și să aibă un glas coerent și puternic, în interesul sectorului privat, în special al constructorilor.

Redăm mai jos conținutul scrisorii:

Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC), singura organizatie patronala reprezentativa pentru sectorul constructiilor din Romania, isi exprima profunda ingrijorare cu privire la pachetele recente de masuri fiscale si bugetare anuntate in contextul consolidarii fiscale care au un impact sever si direct asupra stabilitatii sectorului nostru si implicit asupra stabilitatii intregii economii romanesti.

Intelegand pe deplin nevoia imperativa de reechilibrare bugetara, sustinem reformele structurale orientate catre eficientizarea administratiei, combaterea evaziunii si digitalizarea aparatului public dar nu putem sa nu atragem atentia ca o parte dintre masurile propuse risca sa afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrari, inclusiv cele finantate prin fonduri europene si PNRR, in termenele si bugetele asumate, inclusiv ratarea pragului de 7,7% estimat ca pondere a constructiilor in PIB-ul Romaniei in 2025 si a contributiei Constructiilor la cresterea PIB cu 3,7%.

FPSC este foarte preocupata pentru a gasi solutii de supravituire si a salva de la concordat, insolventa sau chiar faliment macar o parte dintre firmele implicate in contracte publice, care in acest moment sunt contributoare la bugetul de stat si care au angajata forta de munca, indiferent ca sunt firme mari sau intreprinderi mici si mijlocii.

Fata de aceasta situatie va propunem cateva masuri care ar putea aduce o contributie la supravietuirea mediului de afaceri din constructii, fara a se pune o presiune suplimentara pe buget:

  1. Prioritizarea proiectelor functie de stadiul fizic si posibilitatea de finantare tinand cont si de numarul de contracte si valoarea lor pentru fiecare firma implicata, in perspectiva evitarii inchiderii bruste a activitatii unor firme. Cu alte cuvinte, fiecare constructor va trebui sa ramana cu cateva contracte alocate din totalul contractelor in derulare, pentru a-si putea continua activitatea in regim de avarie si a evita somaj masiv sau chiar falimente. Pentru contractele care vor fi suspendate, lucrarile executate si nefacturate se vor factura si achita, inainte de intrarea in vigoare a suspendarii contractului (se va acorda un termen de intocmire a facturilor de 60 de zile).

  2. Pentru contractele in curs de semnare sau cele semnate dar care nu au inceput si nu sunt pe listele de prioritate, garantiile care in mod normal ar trebui depuse in termen de 5 zile de la semnarea contractului, sa fie amanate la un termen corespunzator de 5 zile de la ridicarea sistarii. Garantiile deja depuse pentru contracte semnate dar inca neincepute si care nici nu vor incepe fiind pe listele de lucrari amanate, sa fie restituite imediat constructorului.

  3. Reducerea perioadei de mentinere a garantiei dupa receptia la terminarea lucrarilor la max. 3 ani pentru lucrari noi si la max.1 an pentru lucrari de reparatii. Solicitam aceasta in scopul evitarii blocarii unor sume importante cu destinatia “garantie de buna executie” pe baza experientei care a dovedit ca aceste sume nu sunt accesate mai tarziu de perioadele propuse mai sus.

  4. Solicitam ca valoarea cumulata a garantiei de buna executie si sumele retinute sa nu depaseasca 5%.

  5. Compensarea tuturor obligatiilor de plata ale operatorilor economici pentru lucrarile executate cu obligatiile de plata ale statului. In noile conditii, constructorii nu mai pot plati in avans contributiile pentru sumele neincasate.

  6. Lucrarile puse in functiune sa fie receptionate partial sau la terminarea lucrarilor, dupa caz, pentru deblocarea garantiilor de buna executie. Se impune un termen de maxim 5 zile de eliberare, de catre Beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate in Trezorerii (5 zile de la receptiile partiale/la terminarea lucrarilor).

  7. Crearea unui mecanism prin care facturile emise pentru lucrarile executate in contractele publice sa poata fi folosite de catre operatorii economici in scopul garantarii creditelor bancare viitoare si a altor proiecte.

  8. Crearea unui fond de garantare al statului, accesibil companiilor implicate in implementarea proiectelor publice ce trebuie finalizate pana la 31.12.2026. Concret, constructorii sa aiba acces la credite bancare pentru sustinerea lucrarilor si sa foloseasca Fondul de garantare al statului pentru acoperirea garantiilor cerute de institutiile bancare. Finantarea trebuie reglementata cu o dobanda maxima de 2% anual, astfel incat antreprenorii sa o poata sustine din venituri proprii, fara a compromite sustenabilitatea proiectului. Restul dobanzii solicitata de banci sa fie suportata de stat.

  9. Anularea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50,0 mil euro sau stabilirea unor criterii de aplicare. In forma actuala, obligatia este injusta, pune presiune mai mare mai ales pe firmele cu capital romanesc care oricum vor trebui sa suporte majorarile de impozite, cresterile de preturi, problemele cu forta de munca etc.

  10. Armonizarea obligatiilor de plata aferente salariilor din constructii cu cele din economia nationala. Exceptarea de la plata impozitului pentru 832 lei/salariu reprezentand diferenta dintre salariul minim din constructii si salariul minim national la care se adauga 300 lei exceptati deja in toata economia , mai putin in constructii, adica 532+300=832lei.

Consideram ca masurile propuse de noi pot sa contribuie la o sustinere a sectorului cu eforturi minimale din partea statului pentru aceasta perioada dificila. Totusi, ne exprimam ingrijorarea ca urmare aplicarii recentelor masuri fiscale, exista riscul reducerii drastice a activitatii din constructii, cu efecte directe asupra intregii economii. Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine daca sectorul nu va fi tratat cu atentie . In acest sens subliniem ca in primul trimestru, conform datelor INS, constructiile au fost singurele care au salvat cresterea economica. In primul trimestru din acest an, cresterea PIB de 0,3% s-a obtinut prin cresterea inregistrata in sectorul Constructiilor de 9,9%.

Perspectiva este cu atat mai ingrijoratoare, cu cat in anul 2024 amanarea platilor la programele finantate, dar si eliminarea facilitatilor de care au beneficiat lucratorii din acest sector, au facut ca valoarea adaugata bruta din constructii sa se reduca cu 2,6%(sursa INS).

Va asiguram de toata disponibilitatea noastra pentru a gasi cele mai bune solutii in scopul depasirii acestei perioade dificile.

ARACO: APEL la reanalizarea urgență a potențialei reduceri a investițiilor publice în anul 2025 și evitarea impactului profund negativ asupra sectorului de construcții, al beneficiarilor proiectelor și asupra cetățenilor României

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

În contextul planificării bugetare pentru anul 2025, observăm cu profundă îngrijorare intenția Guvernului de reducere semnificativă a alocărilor bugetare destinate investițiilor publice, în special în domeniile infrastructurii de transport, sănătate, educație, proiecte de mediu, reabilitarea sistemelor de irigații, reabilitarea barajelor și digurilor de protecție la inundații, proiecte energetice și de dezvoltare locală. Această decizie riscă să afecteze grav dezvoltarea economică a României, stabilitatea și competitivitatea sectorului construcțiilor precum și accesul cetățenilor la servicii publice esențiale.

IMPACTUL ASUPRA SECTORULUI CONSTRUCȚIILOR

• Activitatea în construcții a înregistrat in 2024 o scădere reală de cca 2,7 %, din cauza inflației, dobânzilor și costurilor in creștere;

• Tot în 2024, sectorul a scăzut cu 4 % față de 2023, reflectând primele semnale de temperare după un an record.

Evoluția pe T1 2025:

• În primul trimestru al lui 2025, volumul lucrărilor a crescut cu 13,8 % anual, alimentat de lucrări de reparații capitale (+65 %);

• Construcțiile inginerești, care domină piața (cca. 45 %), au avut un avans de cca. 19 % in T1, dar sectorul rezidențial a scăzut cu 11,5 %.

Presiuni de cost:

• Prețurile materialelor de construcții au revenit la nivelul record din 2022, după o relativă scădere în 2023;

• Rata de creștere a costurilor de construire s‑a situat între 11,6 % și 12,1 % anual în perioada 2023–2024;

• Eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din construcții a generat deja presiuni substanțiale pe costuri, afectând competitivitatea sectorului;

• Necesitatea prezervării mecanismelor de actualizare dinamică a prețurilor reale pe proiecte rămâne o condiție sine qua non!

a. Blocajul lanțului economic, insolvențe și falimente iminente

Constructorii care activează în domeniul lucrărilor publice (drumuri, poduri, spitale, scoli, rețele de apă-canal, reabilitarea sistemelor de irigații, reabilitarea barajelor și digurilor de protecție la inundații etc) sunt profund afectați de întreruperea sau amânarea proiectelor finanțate de stat. Aceasta situație generează:

• blocarea contractelor în derulare;

• creșterea riscului de faliment în rândul IMM-urilor din domeniul construcțiilor;

• pierderea locurilor de muncă într-un sector care asigură venituri pentru peste 400.000 de angajați;

• afectarea în lanț a industriilor conexe (producători de materiale, transportatori, proiectanți etc).

b. Instabilitate fiscală și lipsă de predictibilitate

Modificarea bruscă a politicii de investiții publice transmite un semnal negativ întregii economii și afectează încrederea investitorilor privați. Constructorii au realizat angajamente financiare în baza contractelor încheiate cu autoritățile publice, iar eventualele tăieri bugetare generează incertitudine și pierderi financiare majore.

EFECTE DIRECTE ASUPRA BENEFICIARILOR FINALI – CETĂȚENII ROMÂNIEI

a. Întârzierea proiectelor de interes public

Reducerea investițiilor generează:

• întârzieri în modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, precum și a infrastructurii critice;

• stagnarea construirii sau reabilitării de spitale, școli, grădinițe, precum și a proiectelor de mediu, reabilitarea sistemelor de irigații, reabilitarea barajelor și digurilor de protecție la inundații;

• scăderea calității vieții cetățenilor României în comunitățile locale;

• accesul îngreunat al cetățenilor la servicii publice vitale.

b. Creșterea costurilor pe termen lung

Amânarea investițiilor duce la creșterea costurilor de execuție în viitor, în contextul puseului inflaționist prognozat de BNR și al creșterii prețurilor la materiale și energie.

Romania riscă să piardă și fonduri europene prin neîncheierea la timp a proiectelor finanțate din PNRR sau Politica de Coeziune

SOLICITĂRI ȘI PROPUNERI

În acest context marcat de incertitudini semnificative și potențiale erori strategice majore, ARACO solicită în mod imperativ Guvernului României următoarele măsuri:

 1. Menținerea investițiilor publice finanțate din buget în 2025, pentru evitarea prăbușirii contractelor în curs și a pierderilor economice în lanț;

 2. Salvarea absorbției fondurilor europene, prin asigurarea continuării proiectelor europene critice – inclusiv PNRR;

 3. Operaționalizarea unui dialog structurat cu entitățile patronale relevante din sectorul de construcții, în special IMM-uri, pentru identificarea măsurilor de adaptare pe termen scurt și mediu (inclusiv modificarea urgenta a HG nr. 1/2018, HG nr. 965/2023 și altele);

 4. Planificarea fiscală predictibilă, inclusiv un calendar clar de investiții publice pentru 2025‒2026, pentru a restabili încrederea actorilor economici;

 5. Evaluarea transparenței cheltuielilor de capital și a eficienței costurilor, conform recomandărilor OECD pentru consolidarea fiscală responsabilă.

CONCLUZII

Reducerea investițiilor publice nu este doar o măsura contabilă, ci o decizie cu implicații sociale și economice negative profunde. Lipsa de investiții în infrastructura națională reprezintă o eroare strategică majoră și o frână în calea dezvoltării durabile a României.
Facem un apel public către Guvernul României să își asume un angajament ferm pentru menținerea unui nivel sănătos al investițiilor publice și să prioritizeze interesul public pe termen mediu și lung.

ARACO, organizația patronală și profesională din sectorul de construcții, fondata în 1990, este membră a UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România) și a FIEC (Federația Industriilor Europene a Construcțiilor).

Autor: ing. Laurențiu PLOSCEANU ‒ președinte ARACO

Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI)
este membru al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC)

Toate articolele din secțiune
Next

REMON Proiect: Cazinoul din Constanța – Premiul Secțiunii de Patrimoniu la Anuala de Arhitectură București 2025